Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Napoleon, invins de un general transilvanean

» Singurul general austriac care l-a invins pe imparatul francez Napoleon Bonaparte a fost, de fapt, un sas nascut in Sighisoara. Manualele de istorie romanesti nu fac insa nici un fel de referire la cel mai mare general transilvanean ...

Share

Claudiu Padurean 0 comentarii

29.10.2007 - 00:00

» Singurul general austriac care l-a invins pe imparatul francez Napoleon Bonaparte a fost, de fapt, un sas nascut in Sighisoara. Manualele de istorie romanesti nu fac insa nici un fel de referire la cel mai mare general transilvanean din epoca moderna.

» Istoria generalului se gaseste redata intr-un document oficial al armatei habsburgice, depozitat in arhivele de la Viena si a carui copie se afla la Sighisoara. Copia acestui document a fost gasita de tanarul istoric clujean Leonard Horvath.

Povestea generalului Michael von Melas a inceput in cetatea Sighisoarei in anul 1728, cand a venit pe lume. El era fiul preotul lutheran din oras. La varsta de 21 de ani, tanarul sas s-a inrolat in armata austriaca, in ciuda opozitiei tatalui sau. Sasii ardeleni nu iubeau foarte mult administratia austriaca, pentru ca reprezentantii Curtii de la Viena anulasera autonomia traditionala de care se bucura forma de organizare a germanilor din Transilvania, Universitatea Saseasca. Michael von Melas s-a distins ca ofiter in razboiul dintre regele Frederic al Prusiei si imparateasa austriaca Maria Tereza. Sasul sighisorean a luptat in Tarile de Jos, regatul format atunci din Belgia, Olanda si Luxemburg de azi si care era condus de imparateasa austriaca. Razboiul s-a incheiat cu o pace favorabila Prusiei, care a devenit astfel una dintre marile puteri europene.


Cariera militara a lui Michael von Melas nu s-a oprit aici. Ofiterul transilvanean a fost trimis sa lupte impotriva turcilor. La finalul razboiului, incheiat cu pacea de la sistov, Michael von Melas a fost avansat la gradul de general.
Campania din Italia
Insa culmea carierei sale militare avea sa fie atinsa in razboiul din Italia impotriva lui Napoleon Bonaparte. In anul 1797, generalul Bonaparte a preluat comanda armatelor revolutionare franceze din Italia. "Pe vremea aceea, Revolutia Franceza isi invinsese dusmanii din interior si cauta dusmani in exterior", spune istoricul clujean Leonard Horvath. Napoleon Bonaparte a cucerit cea mai mare parte a peninsulei italice. Impotriva corpului expeditionar francez au fost trimise armate austriece si rusesti. Generalul francez le-a invins, iar aliatii austro-rusi s-au retras in debandada. Armatele rusesti, conduse de generalul Suvorov, au fugit de pe front. In fata lui Napoleon Bonaparte au ramas doar soldatii austrieci, demoralizati. In aceste conditii, generalul Michael von Melas a fost numit la comanda trupelor habsburgice. In scurt timp, el a reusit sa ii invinga pe francezi. Generalul transilvanean a recastigat orasul Milano, cel mai important din Italia de Nord. Practic, succesele generalului transilvanean au anulat toate victoriile francezilor obtinute timp de doi ani. Infrant, Napoleon Bonaparte s-a retras in Franta, unde a preluat conducerea statului francez cu titlul de prim-consul. Cu o armata de 20.000 de oameni si 15 tunuri, consulul francez s-a intors in Italia. In fata lui se gasea armata austriaca intarita a lui Michael von Melas, care avea 30.000 de soldati si 100 de tunuri. De o parte a baricadei se afla un general experimentat, in varsta de 71 de ani. De cealalta, se afla un general francez, un adevarat geniu militar, in varsta de 31 de ani. Cele doua armate s-au ciocnit pe celebrul camp de batalie de la Marengo. Pe la pranz, Michael von Melas obtinuse o victorie categorica. Soldatii francezi fugisera de pe campul de batalie. Generalul transilvanean a expediat un curier spre Viena, cu vestea victoriei. Numai ca, in timp ce militarii austrieci serveau masa, in ajutorul lui Napoleon Bonaparte a sosit un ajutor nesperat: un regiment de cavalerie, condus de colonelul Dessaix. Cu ajutorul acestuia si cu armata regrupata, Napoleon s-a aruncat din nou asupra inamicului. Luati prin surprindere, austriecii au fost decimati. Lupta de la Marengo a ramas in istorie drept una dintre cele mai mari victorii din cariera lui Napoleon Bonaparte, iar generalul Michael von Melas, ranit la picior, s-a retras de la comanda armatei austriece. De atunci, nici un alt general austriac nu a reusit sa obtina vreo victorie impotriva lui Napoleon. Cel mai mare general sas din istorie a murit la mosia sa pe care o primise in Boemia, in anul 1806.

Imparatul-cavaler
Inainte de moarte, Michael von Melas a avut parte de un gest cavaleresc din partea marelui sau adversar. Dupa semnarea pacii dintre Franta si Austria, imparatul Napoleon i-a trimis generalului transilvanean o sabie castigata de el in timpul campaniei din Egipt. Marele imparat francez a dorit sa isi exprime astfel pretuirea fata de singurul comandant austriac care a reusit sa il invinga.
Istoricul Leonard Horvath crede ca povestea lui Michael von Melas a fost trecuta sub tacere din motive politice. In perioada interbelica, Romania nu avea nici un motiv sa il elogieze pe unul dintre cei mai destoinici inamici ai Frantei, pe atunci principalul aliat al Regatului roman. In perioada comunista, Revolutia Franceza era considerata drept unul dintre cele mai pozitive evenimente din istoria umanitatii, iar evocarea generalului transilvanean ce a fost pe punctul sa o inabuse ar fi fost stanjenitoare. "Acum, aceste motive au disparut. Noua tendinta a istoriografiei moderne este tocmai recuperarea unor astfel de microistorii", a spus Leonard Horvath, istoric la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.

Istorie
» Soldatii "Dayma"

Cronicile armatei franceze amintesc si de adversari de temut pe care trupele comandate de Napoleon Bonaparte i-au intalnit in cursul campaniei din Italia. Este vorba de asa-numitii "soldati dayma". Scriitorul Valentin Borda a fost primul care a dat de urma acestor soldati. Erau, de fapt, soldatii ardeleni romani din armata austriaca. Cand ramaneau fara munitie, ei apucau pusca de teava si porneau la atac cu aceste ghioage improvizate, cu strigatul de lupta "Da-i, ma! Da-i, ma!". Francezii au transcris acest strigat prin "dayma". Istoricul Leonard Horvath (foto) a confirmat aceasta varianta. El spune ca prima atestare a soldatilor "dayma" este cea din batalia de la Arcolli. Aici, armata austriaca a ramas fara munitie si s-a retras. Regimentele graniceresti romanesti au ramas, ca trupe de sacrificiu, sa acopere retragerea armatei imperiale. Napoleon a fost nevoit sa intre el insusi in lupta ca sa ii invinga pe ardeleni: "A fost unul dintre cazurile rare in care Napoleon a fost nevoit sa intre in lupta". Legenda spune ca, dupa ce i-a luat prizonieri pe ardelenii ramasi fara munitie, Napoleon a ordonat ca ei sa fie pusi in libertate pentru acte de bravura deosebita.

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...