Litoralul românesc se întinde pe 245 de kilometri şi este compus din trei sectoare geomorfologice: Delta Dunării la nord, complexul Razim-Sinoe cu grindurile care îl despart de mare şi la sud coasta dobrogeană formată din de faleze, plaje și limane înșiruite între sudul grindului Chituc și frontiera bulgară.
VEZI ŞI GALERIE FOTO. Cum arăta oraşul Constanţa la începutul anilor ’60
Între cele două războaie mondiale, România Mare avea un litoral de 412 km între Bugazu (la ieșirea în mare a limanului Nistrului, azi în Ucraina) și Ecrina (azi în Bulgaria, la nord de Varna), cuprinzând atunci coasta Bugeacului și cea a Cadrilaterului, precum și Insula Șerpilor. În perioadă interbelică continuă procesul de modernizare a litoralului, îndeosebi a porturilor și a stațiunilor turistice. Este construită calea ferată Constanța-Mangalia. Tot în această perioadă are loc o emigrare parțială a turcilor din zona costieră în Turcia, ca urmare a politicii lui Mustafa Kemal Ataturk de a încuraja stabilirea musulmanilor din Balcani în noul stat turc.
VEZI ŞI GALERIE FOTO. Reclamele din perioada interbelică
În timpul comuniştilor litoralul românesc a cunoscut o urbanizare intensivă, amenajări costiere și portuare de mare amploare care a dus la o prezenţa unui număr foarte mare de turişti străini. După 1989 litoralul a început să-şi piardă din strălucirea de altă dată din cauza declinului economic şi a numărului tot mai mic de turişti care au preferat să meargă în Grecia, Turcia şi Bulgaria.
video: youtube.com
(sursa: wikipedia.org)