Potrivit revistei germane Der Spiegel, NATO ar „lua în considerare desfășurarea sistemului de apărare antirachetă nu numai împotriva amenințării rachetelor provenite din Orientul Mijlociu, ci și a celor provenite din Rusia”, la cererea Poloniei și a țărilor baltice.
Guvernele celor patru țări s-au abținut să comenteze, după cum au făcut-o și reprezentanții Ministerului Român de Externe contactați de RL. Surse de rang înalt din domeniul securității naționale ne-au indicat, însă, că „informația” difuzată de revista germană poate fi o intoxicare de presă. Cu toate acestea, nimic nu poate fi exclus.
Potrivit Der Spiegel: „Cererile privind extinderea misiunii sistemului antirachetă, susținut de Statele Unite, s-au înmulțit în Polonia, dar și în state membre NATO precum Lituania, Estonia și Letonia. În apropierea Summit-ului NATO de săptămâna viitoare, cele patru țări au cerut celorlalți membri să convină asupra unei formulări în declarația finală a summit-ului care să lase deschisă calea pentru acest plan. Ele se simt amenințate de intervenția Rusiei în Ucraina.
Însă majoritatea membrilor NATO, în special Germania, se opun propunerii și avertizează că aceasta ar putea conduce la o provocare nenecesară a Moscovei. Reprezentanții acestor țări au avertizat că NATO a promis de mai mulți ani că sistemul de apărare antirachetă nu va fi direcționat împotriva acestei țări. Dezbaterile asupra chestiunii au fost amânate însă până după summit.
Susținătorii liniei dure au reușit totuși să pună pe agendă o chestiune înainte de summit: ca așa-numitele măsuri de reasigurare pentru Polonia și statele baltice – plasarea a patru companii și creșterea numărului de zboruri de recunoaștere la granița de est a NATO – să nu expire automat după un an, așa cum era planificat original. Cancelarul german, Angela Merkel, a cerut ca acțiunea militară să fie reaprobată de toți membrii NATO după un an. În cele din urmă, însă, Berlinul s-a regăsit singur pe această poziție și a abandonat-o”.
Scutul de la Deveselu nu poate fi „reorientat spre Rusia”
Există mai multe probleme cu această informație. Prima e că nu este foarte clar despre ce scut antirachetă este vorba. Dacă e vorba de actualul sistem antirachetă din care fac parte și cele 24 de rachete interceptoare ce vor fi instalate la baza de la Deveselu, atunci acesta nu poate fi „reorientat împotriva Rusiei”, ne-au declarat surse relevante din domeniul securității naționale.
Pe de o parte, numărul de interceptoare este insuficient pentru a face față unui atac cu rachete balistice din Rusia, iar pe de alta, interceptoarele de la Deveselu sunt destinate interceptării rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune și nu au capacitatea tehnică de a intercepta rachetele rusești cu rază lungă. În al treilea rând, întregul sistem de radare și interceptoare a fost gândit pentru a face față amenințărilor din Iran și Orientul Mijlociu și nu poate fi „reorientat” sau „extins” spre Rusia.
„Este o prostie și o făcătură”, am fost avertizați. Din acest punct de vedere, informația publicată de revista germană ar putea constitui o intoxicare de presă care să pună NATO într-o lumină proastă înaintea Summit-ului de la Cardiff. NATO a subliniat și la Summit-ul din 2010 de la Lisabona și la cel din 2012 de la Chicago că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei și ar fi extrem de imprudent din partea Alianței să-și schimbe poziția acum pentru că ar alimenta pretențiile Rusiei că NATO are o atitudine agresivă care justifică agresiunea asupra Ucrainei.
În sfârșit, scutul de la Deveselu nu este deocamdată integrat în sistemul NATO de apărare antirachetă, ci face parte din așa-numita Abordare Europeană Adaptivă în Etape, care este parte a scutului antirachetă american. Prin urmare, nu este deloc plauzibil ca NATO să ia în considerare reorientarea unui scut american, când decizia în acest sens aparține, deocamdată, exclusiv Washingtonului.
Pe de altă parte, Der Spiegel nu citează nici o sursă din interiorul NATO, al guvernului german, polonez sau chiar rus, rezumându-se să susțină că „a aflat” această informație privind extinderea rolului sistemului antirachetă. Din acest motiv, NATO nu a comentat această informație. Singura agenție de presă care a reușit să obțină un punct de vedere a fost Interfax-Ucraina, care a publicat o știre de trei rânduri în care a citat „un reprezentant NATO de la cartierul general din Bruxelles” care ar fi afirmat că „toate măsurile pe care NATO le-a luat sau le are în considerare sunt defensive și în acord deplin cu angajamentele internaționale ale NATO”.
Nu vor fi baze permanente în Europa de Est
Referința privind „angajamentele internaționale ale NATO” are în vedere așa-numitul „act fondator” al relațiilor NATO-Rusia semnat în 1997, prin care Rusia accepta extinderea Alianței spre Est, iar NATO se angaja să nu instaleze arme nucleare pe teritoriul noilor membri și să nu deplaseze contingente militare masive pe perioade lungi, adică să nu instaleze baze permanente cu zeci de militari. De aceea NATO are mare grijă să nu facă nici o mutare care să pară agresivă la adresa Rusiei și subliniază întotdeauna caracterul defensiv al acțiunilor sale.
Coincidență sau nu, la două zile după știrea publicată de Der Spiegel, ieri The Guardian a dat un titlu provocator, potrivit căruia „NATO plănuiește baze în Europa de Est pentru a contracara Rusia” în care citează măsurile anunțate de secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, pentru a întări securitatea Europei de Est. Organe de presă românești și posturi de televiziune au vorbit, pe baza acestui articol, despre „baze permanente”. În realitate, Rasmussen nu a vorbit despre așa ceva.
Șeful NATO s-a referit însă la creșterea prezenței NATO în țările din Europa de Est, la îmbunătățirea infrastructurii, plasarea de echipament, logistică și provizii în baze militare modernizate, care să poată fi folosite în orice moment în cazul unei crize, totul făcând parte din cadrul unui așa-numit Readiness Action Plan, a unui Plan de Acțiune pentru Pregătirea de Luptă care să asigure o reacție rapidă a NATO în caz de agresiune rusească.
Aceasta va fi, probabil, principala decizie care va fi luată la Cardiff și este susținută de majoritatea membrilor NATO, nu doar de către „susținătorii liniei dure”, cum scrie Der Spiegel. Cum va arăta acest plan va deveni mai clar chiar înaintea summit-ului, când președintele Barack Obama va efectua o vizită la Tallinn, în Estonia, unde este așteptat să dea un mesaj de susținere a Europei de Est.
Tăcere peste tot
Tăcerea NATO asupra posibilei „extinderi” a scutului nu este singulară. Guvernele Poloniei, Lituaniei, Estoniei și Letoniei nu au avut nici o reacție, după cum nu a avut nici Guvernul român. Ieri, toată ziua, ministrul de Externe, Titus Corlățean, a avut telefonul închis, iar purtătorul de cuvânt al MAE, Brândușa Predescu, a declinat să facă orice comentariu, susținând că „toată lumea este ocupată cu organizarea Reuniunii Anuale a Diplomației Românești”, ne-a descurajat să căutăm să obținem vreun punct de vedere în următoarele zile, dar ne-a încurajat să participăm la dezbaterile Reuniunii pe această temă.
Această tăcere generalizată poate însemna două lucruri. Fie nu e nimic de comentat, fie se poartă în continuare negocieri intense la nivelul NATO pentru a nu exclude din comunicatul final al summit-ului posibilitatea unui scut antirachetă care să vizeze Rusia. Dar, cum scutul de la Deveselu nu poate fi reorientat sau extins, atunci înseamnă că trebuie să vorbim despre un cu totul alt scut.
