Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Cluj: Miracolele și greșelile lui Emil Boc. Pierderea titlului de Capitală Europeană în 2021 și eșecul de la Pata Rât | ANALIZĂ ROMÂNIA LIBERĂ

Emil Boc controlează administrația locală din Cluj-­Napoca din anul 2004, de când a fost ales pentru prima oară primar, astfel că, la alegerile locale din 2016, proiectele pe care și le-a asumat au fost un amestec de nou și vechi. Orașul a evoluat spectaculos în ultimii ani, Clujul înregistrând câteva premiere în administrația locală, dar primarul a contabilizat și câteva nereușite.

Share

Claudiu Padurean 0 comentarii

Actualizat: 17.06.2017 - 09:34

Emil Boc controlează administrația locală din Cluj-­Napoca din anul 2004, de când a fost ales pentru prima oară primar, astfel că, la alegerile locale din 2016, proiectele pe care și le-a asumat au fost un amestec de nou și vechi. Orașul a evoluat spectaculos în ultimii ani, Clujul înregistrând câteva premiere în administrația locală, dar primarul a contabilizat și câteva nereușite.

În planul imaginii, cel mai răsunător eșec al său a fost pierderea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021. După ce Cluj-Napoca fusese în 2015 Capitala Europeană a Tineretului, iar programul a fost unul de succes, Clujul părea favorit și în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Acest titlu a fost câștigat de Timișoara, în urma unui șir de greșeli făcute de echipa care a gestionat candidatura Clujului. În loc să mizeze pe interculturalism și pe schimburile culturale dintre diferitele comunități, a mizat în continuare pe multiculturalismul deja tradițional, ceea ce presupune mai puțină flexibilitate în circulația bunurilor culturale. De asemenea, prin faptul că, până recent, Clujul nu a onorat o serie de cereri ale diferitelor comunități minoritare, precum instalarea de indicatoare bilingve la intrarea în oraș, au existat rezerve față de sinceritatea și profunzimea angajamentului multicultural.

Pata orașului

În plus, politicile publice care erau menite să asigure integrarea comunității formate din romii care trăiesc în zona fostei gropi de gunoi a orașului de la Pata Rât au reprezentat un eșec major, atât în plan cultural, cât și în plan social.

Până acum, Primăria Cluj-­Napoca, în perioada în care era condusă de Sorin Apostu, s-a remarcat prin deportarea romilor care locuiau pe strada Coastei în zona gropii de gunoi. Acest lucru a dus la consolidarea unui ghetou care este ca o rană purulentă pe blazonul orașului.

Abia recent, cu ajutorul unei finanțări norvegiene, administrația locală și societatea civilă au găsit soluția mutării unora dintre familiile de romi în apartamente închiriate în oraș și în comunele din zona metropolitană. Numai că această inițiativă a arătat o nouă problemă: rasismul de care au dat dovadă locuitorii unor comunități precum Apahida, care refuză să îi accepte pe acei chiriași care au locuit o vreme în ghetoul de la Pata Rât.

Clujul ambuteiat

O altă problemă nerezolvată a administrației locale este reprezentată de traficul rutier tot mai intens din Cluj. Numărul de parcări amenajate este încă sub cel necesar. Compania de Transport Public a devenit o rușine. În anumite cartiere, precum Gheorgheni, pe linia de autobuze 32, transportul în comun este dezorganizat, iar autobuzele circulă rar. Administrația locală nu a reușit să realizeze în parametri optimi sistemul de ticketing și a întârziat excesiv achiziționarea autobuzelor electrice care urmează să fie cumpărate cu ajutorul unei finanțări nerambursabile elvețiene. Totuși, sunt șanse ca aceste deficiențe să fie remediate. Licitația pentru cumpărarea autobuzelor electrice a ajuns la final. De asemenea, sistemul de ticketing are șanse ca în viitorul previzibil să funcționeze așa cum ar fi trebuit de la bun început.

Mai e de lucru la mobilitatea urbană

La capitolul realizări în domeniul transportului public pot fi amintite reabilitatea liniilor de tramvai și achiziționarea unor tramvaie moderne. O reușită parțială este și sistemul de bike sharing. Sistemul funcționează din ce în ce mai bine, chiar dacă sistemul de piste pentru bicicliști lasă de dorit în Cluj și încă nu au fost realizate pistele pentru biciclete care ar fi urmat să lege Clujul de Apahida și de Florești.

Este inexplicabil de ce Compania de Transport Public nu caută o soluție pentru utilizarea liniei de cale ferată care traversează Clujul și care ar putea fi folosită pentru un sistem de trenuri ușoare de tip RER-Paris. De exemplu, potrivit specialiștilor în mobilitate urbană, acest sistem ar reprezenta o soluție pentru miile de clujeni care fac naveta spre platforma industrială din Jucu.

Utopia Cluj Innovation Park

Un alt eșec al administrației locale ține de proiectul Cluj Innovation City. Acesta a fost prezentat drept cel mai important pentru viitorul Clujului. Însă fosta conducere a clusterului Cluj IT, care a promovat intens proiectul, nu a reușit să aducă nici măcar un cent care să fie investit în proiectul din Dealul Lombului. Singurele investiții de acolo au fost realizate de primărie cu bani europeni: Centrul Regio­nal de Excelență pentru Industrii Creative și proiectul TEAMM care viza transferul tehnologic. Ambele proiecte au fost reunite sub titlul de Cluj Innovation Park. Ambele ar fi trebuit să fie gata de cel puțin doi ani și jumătate. Însă nu sunt gata nici măcar acum. Cluj Innovation Park pare să rămână strict la stadiul de utopie.

Norocul industriilor creative vine dinspre societatea Tetarom, deținută de Consiliul Județean, care a reușit să demareze proiectul Tetapolis. Acesta presupune trans­formarea unei mari părți a Parcului Industrial Tetarom I ­într-un orășel al științei, la pachet cu dezvoltarea în Feleacu a proiectului Tetarom IV, care va însemna un parc logistic, zone pentru birouri și posibilitatea găzduirii unor investiții din domeniul industrial.

Un succes sau un eșec este reprezentat de rata șomajului. Clujul are o rată a șomajului foarte mică, iar oferta de locuri de muncă este, de regulă, mai mare decât oferta de forță de muncă. Clujul a reușit să onoreze oferta de locuri de muncă cu ajutorul zecilor de mii de tineri care vin în fiecare an din toată țara pentru a studia în universitățile clujene și care se stabilesc în oraș. Însă lipsa forței de muncă duce la îndepărtarea unor investitori, care aleg orașe precum Turda sau Dej. Dejul a devenit deja una dintre cele mai importante platforme din domeniul producției de piese pentru industria auto, iar Turda se conturează ca un hub logisitic de prima mână, precum și un centru de producție de componente pentru industria aerospațială.

Succesul economic al Clujului a dus și la dinamizarea pieței imobiliare. Prețul apartamentelor a devenit mai mare decât în Bucu­rești, ceea ce a dus la migrarea a zeci de mii de tineri spre zona periurbană reprezentată de comunele Florești, Apahida și Baciu. Specialiștii spun că următoarele valuri de investiții vor viza Feleacu, Chinteni și Ciurila, care urmează să devină tot mai mult comunități-dormitor pentru clujeni.

Pe lista succeselor administrației locale se numără dezvoltarea continuă a industriei IT, a celei electronice și a industriilor inovatoare, atragerea unui număr tot mai mare de studenți străini din Europa Occidentală și creșterea standardelor de viață.

De asemenea, în domeniul infrastructurii, aeroportul a cunoscut o dezvoltare rapidă, iar unele dintre problemele de trafic rutier ar urma să fie rezolvate prin construi­rea autostrăzii Transregio Feleacu. Există finanțare europeană pentru acest proiect, însă Guvernul PSD l-a blocat, drept pedeapsă pentru că, și în 2016, Clujul a ales altă direcție politică decât restul țării.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...
Loading...