Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

28 iunie. Acum 75 de ani, sub privirile Europei democratice, URSS a ocupat Basarabia şi Bucovina

Acum 75 de ani, la 28 iunie 1940, România a pierdut Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

28.06.2015 - 11:39

Acum 75 de ani, la 28 iunie 1940, România a pierdut Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei. Probabil pentru întotdeauna.

Retragerea, fără luptă, a armatei, precum şi a administraţiei civile româneşti s-a făcut conform ultimatumului primit de statul român, la data de 26 iunie 1940, din partea Uniunii Sovietice.

Ultimatumul formulat de URSS respecta, oarecum, termenii Pactului Ribbentrop – Molotov, din 23 august 1939. Prin acest document, Germania lui Hitler accepta că Basarabia poate trece sub ocupaţie sovietică.

Prin ultimatumul din 26 iunie 1940, URSS cerea României „retrocedarea” Basarabiei până pe 28 iunie precum și „transferul” părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică. Trebuie amintit faptul că nordul Bucovinei, cerut de URSS, nu figura în schema teritoriilor despre care Germania accepta să fie ocupate de URSS.

Decizia de acceptare a ultimatumului sovietic și de executare a unei „retrageri” (s-a evitat folosirea cuvântului „cedare”) din Basarabia și din nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de Coroană din noaptea de 27 - 28 iunie 1940.

Pe 28 iunie, la ora 9, prin comunicatul nr. 25 al Marelui Stat Major al Armatei Române, populația a fost anunțată în mod oficial despre existența ultimatumului, despre acceptarea acestuia de către Guvernul de la București și despre decizia de evacuare a armatei și administrației pe malul drept al Prutului. În conformitate cu prevederile ultimatumului, trei orașe cheie – Chișinău, Cernăuți și Cetatea Albă – trebuiau să fie predate sovieticilor până la ora 14:00. Până pe 2 iulie, noua graniță de-a lungul râului Prut a fost închisă definitiv.

Aproape patru milioane de locuitori, precum şi un teritoriu de peste 50.000 de kilometri pãtraţi au trecut la Uniunea Sovieticã.

„Chiar din primele zile de ocupaţie s-a interzis alfabetul latin, cetăţenia română, locuitorii fiind supuşi legislaţiei unui stat străin, cel sovietic. Basarabenii sunt de îndată jefuiţi, folosiţi ca braţe de muncă ieftină, apoi deportaţi, expuşi represiunilor. Cu părere de rău, nu există încă o statistică exhaustivă, completă, ce ar scoate în vileag aceste nelegiuiri”, afirma prof. univ. dr. Anatol Petrencu, într-o conferinţă ştiinţifică organizată, în iunie 2015, la Chişinău.

Imediat după iunie 1940, pentru a distruge unitatea teritoriilor rupte de la România şi coeziunea populaţiei româneşti de pe aceste teritorii, facilitând asimilarea ei, Stalin a decis fragmentarea teritoriilor ocupate. Astfel, sudul Basarabiei (Bugeacul), nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei au intrat în componenţa Ucrainei. Separat, centrul şi nordul Basarabiei au format aşa-numita Republică Sovietică Moldovenească.

În perioada 1941 – 1944, teritoriile ocupate de URSS în 1940 au revenit sub controlul statului român, în timpul ofensivei trupelor germane şi române contra URSS.

Citeşte şi: FOTO. 22 iunie 1941: „OSTAŞI, vă ordon: TRECEŢI PRUTUL!”. România declară război Uniunii Sovietice

La 23 august 1944, în momentul în care România a ieşit din războiul contra URSS, intrând oficial în alianţă cu aceasta, Uniunea Sovietică a reocupat, din nou fără luptă, Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei.

Sovieticii au ocupat imediat după aceea întregul teritoriu al României, dar linia Prutului a rămas frontiera dintre statul român “independent” şi Republica Sovietică Moldovenească, “unită” cu URSS.

 

 

 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...
Loading...