Ungaria a crescut brusc, începând cu luna iulie, presiunile exercitate asupra României pentru acordarea autonomiei în zonele de interes ale Budapestei de pe teritorul românesc. Astfel, președintele Adunării Naționale maghiare, László Kövér, i-a îndemnat pe etnicii maghiari din statele învecinate Ungariei să depună mai mult efort pentru obținerea autonomiei.
Potrivit Centrului Strategic Euro-Asiatc de Informații – CESI – de remarcat este faptul că acest îndemn a fost făcut chiar în România, în timpul unui discurs susținut la deschiderea unui centru cultural din localitatea Rîmetea, din județul Alba, acolo unde László Kövér a subliniat că Ungaria va face noi demersuri pentru a duce această subiect la nivel european și chiar global, însă a precizat că o mare parte a succesului obținerii autonomie va depinde de capacitatea liderilor comunitățilro maghiare de a lua în serios acest obiectiv.
Mai mult, László Kövér a precizat atunci că maghiarii din Transilvania au nevoie de o mai mare susținere din partea liderilor maghiari zin regiune și chiar din partea politicienilor Ungariei și a dat câteva exemple de teritorii în etnicii au reușit să-și obțină autonomia, cel ami elocvent fiind Catalonia.
Trei luni mai târziu, tot Catalonia a fost menționat și de premierul Semjén Zsolt ca un excelent exemplu pentru etnicii maghiari din Transilvania, adăugând că ”fiecare națiune ar trebui să-și elaboreze propriul concept de autonomie, iar în cazul maghiarilor acesta ar trebui să servească intereselor Ungariei, fapt pentru care Guvernul de la budapesta va susține aceste concepte propuse de fiecare națiune pentru acordarea autonomiei maghiarilor”. În acest sens, premeirul Semjén Zsolt a menționat etnicii maghiari din Vojvodina (Ucraina)și ep cei din Ardeal și a subliniat că aceștia ar trebui să lupte pentru autonomie, iar Budapesta îi va susține.
În plus, László Tőkés a făcut o serie de afirmații și mai puternice și a subliniat că e vremea ca maghiarii din Ardeal să-și ceară autonomia și că aceștia nu mai pot pierde încă 25 de ani așteptând, întrucât momentul lor a sosit acum.
Ideea dobândirii autonomiei de către etnicii maghiari în România datează încă din anul 1993. Însă abia din 2010 această idee a prins contur, iar în ultimii doi ani a dat naștere unui conflict care continuă să escaladeze al nivel diplomatic între România și Ungaria.
Totuși, politicienii de la Budapesta nu au ridicat aceeași problemă a autonomiei și în alte teritorii, de exemplu în Vojvodina (Serbia), cu toate că și în această țară etnicii maghiar sunt a doua cea mai mare minoritate. Însă coincidență sau nu, Serbia este în preznt un aliat al Rusiei în Regiune, în timp ce România colaborează strâns cu SUA.
Dealtfel, întărirea curentului de obținerea a autonomiei maghiarilro din Ardeal a avut loc la scurt timp după ce România a inițiat începând din 2009 o serie de demersuri de combatere a apropierii Republiii Moldova de Rusia. Politica externă a României și interesul pentru susținerea Republicii Moldova pe drumul spre Europa a reușit în bună măsură, iar asta a dus la slăbirea influenței Rusiei asupra Chișinăului. În schimb, Moscova încearcă să destabilizeze situația din regiune prin influența exercitată asupra Transnistriei și a Găgăuziei.
Mai mult însă, conform estimărilor Centrului Strategic Euro-Asiatc de Informații – CESI – serviciile speciale din Rusia colaborează în prezent cu lideri ai maghiarilor din România și profită de particularitățile și relațiile tensionate bazate pe etnie în unele zone ale țării, încearcă să provoace probleme chiar pe teritoriul românesc.
Dealtfel, arată CESI, serviciile rusești au avut în mod tradițional legături strânse cu politicienii maghiari, un exemplu fiind cel al liderului Jobbik (partid de extremă dreapta), Béla Kovács, pentru care procurorii maghiari au cerut ridicarea imunității de către APrlamentul European, fiind acuzat că este spion rus.
În plus, majoritatea politicienilor din Ungaria sunt de acord în privința celor mai multe și mai importante aspecte de politică externă, orientarea acestora fiind una pro-rusească. Mai mult, relațiile dintre cele două state s-au strâns din ce în ce mai mult, mai ales în domeniul energiei nucleare și al gazelor naturale, în ciuda situației din Ucraina.
În schimb, România arătat în ultimii ani o poziție tot mai fermă de susținere a Republicii Moldova pe drumul spre Europa, iar asta nu a făcut decât să deranjeze Moscova. Mai mult, România și-a făcut clară poziția în legătură cu situația din Ucraina și a cerut în repetate rânduri Rusiei să renunțe la intervențiile sale, iar în paralel a cerut impunerea de noi sancțiuni din partea statelor occidentale la adresa Rusiei.
În aceste condiții, Rusia încearcă în preent să dea aparența unor lideri legitimi maghiari în România prin facilitarea relațiilor politice și economice ale acestora cu alte teritorii pro-rusești din sfera de interese a României. Prina etapă este, potrivit CESI, cea a legării unor relații de colagorare între regiunea Găgăuziei și comunitatea maghiară din Covasna și Harghita, lucru ce va duce la posibilitatea Moscovei de a cere, la început prin intermediul agenților săi, o autonomie tot mai mare pentru ca în final independența acestor zone, ceea ce va duce automat la sporirea influenței Rusiei în regiune și diminuarea puterii României, stat care are în prezent rolul de cel mai mare opozant al Moscovei în Balcani.
Prin declanșarea unor valuri de revendicări și manifestații pentru autonomia maghiarilor din România, Kremlinul va reuși practic să distragă atenția autoritățilro române de la problematica externă din Republica Moldova și Ucraina, la problemele interne și asupra instigărilor venite din partea Budapestei. Iar acest ultim aspect va servi și mai mult Rusiei și startegiei sale de a slăbi Uniunea Europeană prin crearea de noi teritorii autonome și implicit fărâmițarea acesor regiuni în noi state.
Primul pas în acest sens este chiar cel în Ucraina, acolo unde este de așteptat ca Ungaria să ceara și chiar să oblige acordarea autonomiei etnicilor maghiari din regiunia Transcarpatia, în special în zona Berehovo, fapt ce va contribui din plin la eforturile Rusiei de a destabiliza și diviza Ucraina.
* Conform statisticilor, maghiarii reprezintă cel mai mare grup etnic din România, cu 1,2 milioane de persoane, adică 6,5% din totalul populației. Totuși, maghiarii nu sunt reprezentați în România de o singură comunitate ci de mai multe subgrupuri. Regiunile geografice în care se înregistrează cea mai mare densitate a etnicilor maghiari din România sunt Banat, Crişana și Maramureş.
Totuși cele mai clare demersuri și eforturile cele mai susținute pentru autonomie au fost făcute de către maghiarii din Covasna, Harghita și Mureș, acolo unde este și polul celei mai mari densități maghiare din țară, cu aproape 700 de mii de persoane înregistrate statistic, ceea ce înseamnă peste 70% din totalul populației de pe raza județelor Covasna și Harghita.
