5.4 C
București
vineri, 19 aprilie 2024
AcasăSportFormula 1Tudorache și Carmen Dan favorizează inculpații din dosarul lui Oprea? Conform logicii...

Tudorache și Carmen Dan favorizează inculpații din dosarul lui Oprea? Conform logicii DNA, succesorii lui Tobă la șefia Internelor îngreunează mersul unei anchete penale | DEZVĂLUIRI ROMÂNIA LIBERĂ

La șapte luni de la demisia lui Petre Tobă din funcția de ministru, Internele nu au declasificat încă documentele pe care și acesta a refuzat să le declasifice la cererea DNA. Practic, atât fostul ministru Dragoș Tudorache, cât și actualul ministru, Carmen Dan, pot fi acuzați de „favorizarea făptuitorului“.

În războiul dintre MAI și DNA referitor la declasificarea documentelor din dosarul cheltuielilor ilegale de la “Doi și-un sfert” a picat doar fostul ministru Petre Tobă. Acesta a fost acuzat de „favorizarea făptuitorului” și a demisionat pe 1 septembrie 2016. Ulterior, în funcție i-au succedat alți doi demnitari. Ministrul tehnocrat Dragoș Tudorache promitea public că va pune pe masa anchetatorilor documentele solicitate. Nu s-a întâmplat asta, dar nici nu a fost pus sub acuzare de procurorii DNA. Între timp, la șefia ministerului a ajuns Carmen Dan. Nici ea nu a desecretizat documentele.


Citește și:  Ministrul Apărării îi lustruiește pantofii lui Gabriel Oprea. Mihnea Motoc invocă “fapte de eroism şi acte exemplare de curaj“ 

Avansarea ilegală a politicianului la gradul de locotenent-colonel în rezervă l-a făcut pe şeful Ministerului Apărării Naţionale (MApN) să se ascundă sub birou. În loc să declanșeze o anchetă internă pentru a afla cum a fost posibilă acţiunea, Mihnea Motoc invocă „eroismul“ lui Oprea.


 

 

„România liberă“ a solicitat informații despre acest dosar Direcției Naționale Anticorupție și Ministerului Afacerilor Interne pentru a afla în ce stadiu se află procesul de declasificare. Nu numai că documentele nu s-au declasificat, dar răspunsurile celor două instituții publice sunt contradictorii.

Cum a ajuns Tobă să favorizeze infractorii

Pe 29 august 2016, procurorii DNA au decapitat conducerea serviciului secret de informații al Ministerului de Interne. Anchetatorii au început urmărirea penală împotriva a șase șefi și 18 ofițeri din cadrul „Doi și-un sfert”. Printre persoanele acuzate de deturnarea fondurilor operative se aflau persoanele care au condus serviciul secret: Rareș -Văduva, Nicolae Gheorghe, Gelu Marin Oltean, Nelu Zărnică, Gheorghe Popa și Ioan Dorin Popa. 
O zi mai târziu, DNA anunța -printr-un comunicat de presă că procurorul-șef, Laura Codruța Kövesi, a solicitat un aviz pentru a putea începe urmărirea penală împotriva ministrului de Interne, Petre Tobă, pentru infracțiunea de favorizare a făptuitorului. Concret, procurorii anticorupție susțin că Petre Tobă în calitate de ministru al Afacerilor Interne „a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri” de la Direcția de Informații și Protecție Internă.


Citește și:  Avansarea lui Gabriel Oprea la gradul de locotenent-colonel este penală. Generalul de carton trebuie degradat. Traseul imposturii militare: politicianul a avansat magic în șapte ani cât alții într-o viață

“România liberă” îi cere ministrului Apărării, Mihnea Motoc, să inițieze demersuri imediate pentru anchetarea avansărilor în rezervă ale lui Gabriel Oprea. Fostul vicepremier poate să fie, legal, degradat și trebuie să i se retragă gradul de locotenent-colonel.


 

 

DNA a acuzat dublul standard al lui Tobă

„Relevant este că, în situații absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecția martorilor și, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă Petre a procedat complet diferit: a declasificat normativele M.A.I. în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016. Ast-fel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcției Naționale Anticorupție și a declasificat normele privind administrarea și controlul fondurilor pentru protecția martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiul Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o -categorie specială de fonduri operative. Dosarul respectiv nr. 596/P/2015 a fost trimis spre judecare (vezi comunicat nr. 80/VIII/3 din 1 februarie 2016)”, atrage atenția DNA în -comunicatul invocat -anterior.

Tobă: „procurorul de caz a avut acces la (…) secret de stat“

În seara zilei de 1 septembrie 2016, la scurt timp după solicitarea făcută de procurorul-șef Laura Codruța Kövesi, ministrul Petre Tobă și-a anunțat demisia. „Am decis să-mi prezint demisia primului-ministru, pentru a evita implicarea Ministerului Afacerilor Interne într-un scandal public în prag de alegeri. Resping cu tărie acuzațiile aduse și sunt la dispoziția organelor de anchetă pentru clarificarea oricărei situații. Menționez că toate faptele prezentate sunt anterioare mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare instrumentării cauzei, inclusiv la cele clasificate secret de stat”, susținea Petre Tobă într-o declarație de presă. Premierul de atunci, Dacian Julien Cioloș, a acceptat demisia ministrului Petre Tobă.


Citește și:  EXCLUSIVITATE. Cei șapte ani secreți din viața generalului de carton Gabriel Oprea. Miron Cozma povestește cum a ajuns actualul inculpat să-i fie aghiotant și cât e obedient era: „Oprea era foarte disciplinat, executa toate ordinele“ | Ce mai distribuit articol 

Viața dintre 1993 și 2000 a fostului vicepremier, dacă ar fi ecranizată, s-ar numi “Șapte ani în secret“. Politicianul a vor­bit despre această perioadă numai când a fost obligat de dezvăluiri de presă. Și, când a făcut-o, a fost laconic și a cosmetizat realitatea.


Tudorache a promis declasificare, dar n-a prestat

Nouă zile mai târziu, pe 9 septembrie 2016, Petre Tobă era audiat la sediul DNA în calitate de suspect pentru acuzația de „favorizarea infractorului”. Între timp, la șefia ministerului de Interne a fost numit tehnocratul Dragoș Tudorache. Într-un interviu acordat agenției de presă Mediafax, demnitarul spunea că, din punctul lui de vedere, există cadrul legal pentru desecretizarea documentelor. „Trebuie parcurşi -anumiţi paşi în desecretizare. -Există, tocmai că există un cadru legal foarte bine definit raportat la etapele care trebuie urmate. Suntem acum în lucru, ne-a venit în mod formal cererea din partea DNA pentru desecretizare. Suntem acum în lucru urmând aceste -etape care trebuie parcurse şi eu sper ca în cel mai scurt timp să fim în măsură să răspundem cererii DNA”, declara Tudorache. Nu s-a ținut, însă, de cuvânt.

MAI își protejează informatorii


Citește și:  PROTECȚIE CU EPOLEȚI. Bombele reorganizării prin militarizare a serviciului secret al Internelor. Ministrul Dragoș Tudorache vrea ca noul DIPI să intercepteze telefoane și să mute toată arhiva la SRI | EXCLUSIVITATE 

Reorganizarea serviciului secret al Internelor amorsează două bombe cu potențial mare de distrugere. Una are legătură cu transferul unei părți a arhivei DIPI la SRI, cealaltă cu posibilitatea ca fosta “Doi și-un sfert” să facă interceptări, cel mai probabil pe mandat de siguranță națională.

 


De atunci au trecut aproape șapte luni, iar dosarul lui Petre Tobă pare că s-a poticnit în hațișul legislativ. La solicitarea RL, Direcția Națională Anticorupție a precizat că „în acest moment, informații referitoare la dosarul respectiv, altele decât cele precizate în comunicatul nr. 1172/VIII/3  din data de 9 septembrie 2016, nu pot fi oferite, în conformitate cu prevederile art. 12, alin. 1, lit. e, din Legea 544/2001”. Adică ancheta penală este în curs de desfășurare iar informațiile ar periclita rezultatul anchetei, dacă ar fi făcute publice.

Dar, conform unor surse din Ministerul de Interne, documentele solicitate de DNA nu pot fi declasificate pentru că s-ar ajunge inclusiv la rețeaua de informatori și colaboratori ai -Direcției de Informații și Protecție Internă, actuala Direcție Generală de Protecție Internă. Aceleași surse mai susțin că procurorii au consultat documentele secrete, însă, fără a avea acces la rețeaua de informatori care a fost plătită de ofițerii din banii DIPI. „Numele surselor și colaboratorilor reprezintă una dintre cele mai importante resurse pentru un serviciu -secret. Divulgarea acestora ar atrage după sine pierderea credibilității sau chiar desființării serviciului secret. Cine crezi că ne-ar mai da informații dacă facem publice numele oamenilor?”, a precizat una dintre surse.   

Oprea a vrut la CCR, ÎCCJ i-a respins cererea

Fostul vicepremier și ministru de Interne, Gabriel Oprea, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul de corupție legat de deturnarea fondurilor operative de la Direcția de Informații și Protecție Internă, în mai 2016. În același dosar au mai fost trimiși în judecată Gheorghe Nicolae, chestor principal de poliție, la data faptelor șef al DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu și pentru două infracțiuni de deturnare de fonduri, dintre care una în formă continuată; Gabriel-Nicolae Pavel, comisar-șef de poliție, la data faptei șef al Serviciului Juridic din DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu; Nelu Zărnică, chestor principal, subsecretar de stat la data faptei, și Marian-Dănuț Iacob, comisar-șef de poliție, șeful unei structuri administrative la data faptei, ambii pentru deturnare de fonduri, în formă continuată.

Procurorii anticorupție susțin că Gabriel Oprea a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuielile operative ale serviciului secret din subordinea sa. Ulterior, a aprobat cumpărarea unui autoturism A8 pentru a fi folosit pentru protecția demnitarilor. Practic, mașina a fost folosită pentru a-l plimba în siguranță pe ministrul Gabriel Oprea. „Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne strict la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de corupție”, spun procurorii.

În acest dosar, Gabriel Oprea a solicitat judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și -Justiție să sesizeze Curtea -Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea a două articole din Codul de Procedură Penală, respectiv art. 17 (stingerea acțiunii -penale) și art. 347 alin.(3) teza finală (soluționarea -contestațiilor în faza judecății de cameră preliminară). Însă, pe 27 martie a.c. magistrații au respins definitiv cererea lui Gabriel Oprea.

EȘEC. MAI: nu declasificăm decât dacă ne obligă un judecător 

Ministerul Afacerilor Interne, prin responsabilul de informare publică, comisarul-șef Gabriel Mitroiu, a precizat că în cazul în care informaţiile clasificate sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa poate solicita declasificarea acestora, conform Codului de Procedură Penală.  „În momentul în care instanţa va adresa instituţiei noastre o astfel de solicitare, declasificarea urmează a fi efectuată numai în conformitate cu prevederile art. 20 şi 23 din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate, aprobate prin H.G. nr. 585/2002, care stipulează că informaţiile se declasifică dacă termenul de clasificare a expirat, dezvăluirea informaţiilor nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare, dacă au fost atribuite de o persoană neîmputernicită prin lege, respectiv dacă, în urma cercetării şi cu acordul scris al emitentului, s-a stabilit că informaţiile au fost compromise sau iremediabil pierdute”, a menționat Mitroiu. Deocamdată, însă, nici măcar Înalta Curte de Casație și Justiție, la cererea DNA, nu a obligat MAI să declasifice datele. În schimb, ÎCCJ a trimis speța la Curtea Constituțională. Cea din urmă nu a tranșat cazul deocamdată.

DOSARE. Corupția de la „Doi și-un sfert“

Corupția din interiorul serviciului secret de informații al Ministerului de Interne a fost demascată în ianurie 2016. Atunci, trei ofițeri care au primit statutul de martori protejați au depus mai multe denunțuri împotriva șefilor instituției. Pe 14 ianurie 2016, un procuror DNA și șase polițiști au descins la sediul DIPI, de unde au ridicat mai multe copii ale unor documente secrete și neclasificate. Din aceste documente a rezultat că fondurile operative ale serviciului secret erau deturnate cu bună știință. În fruntea listei de acuzați se afla Gabriel Oprea – vicepremier și ministru de Interne, Gheorghe Nicolae – şef al DIPI, Nelu Zărnică – adjunct al șefului DIPI, precum și ofițerii Gabriel Nicolae Pavel și Marian Dănuţ Iacob. Anchetatorii au finalizat primul rechizitoriu pe 10 mai 2016. 

Din această anchetă a fost disjuns un nou dosar care a fost finalizat de procurori la finalul lunii august, în 2016. De data aceasta au fost puși sub acuzare nu mai puțin de șase șefi și adjuncți de la „Doi și-un sfert”. Alături de ei, în plasa procurorilor au fost prinși și alți 18 ofițeri de informații. Procurorii DNA au descris cu lux de amănunte modul în care ștabii serviciului secret beneficiau după plac de fondurile operative. Mai mult, pentru a ascunde jaful din fondurile operative, ofițerii au falsificat o serie de documente.

Cele mai citite

Părerea românilor despre cazinourile pe bani reali

În momentul de față se discută foarte mult la nivel național despre cazinouri și platforme care oferă jocuri pe bani reali. Operatorii de jocuri...

Nicușor a lansat cel mai mare fake-news de campanie

Nicușor Dan a rostogolit cea mai mare minciună din actuala campanie electorală. Presa neomarxistă s-a grăbit să preia anunțul echipei sale, potrivit căruia Agenția...

Părerea românilor despre cazinourile pe bani reali

În momentul de față se discută foarte mult la nivel național despre cazinouri și platforme care oferă jocuri pe bani reali. Operatorii de jocuri...
Ultima oră
Pe aceeași temă