Reorganizarea serviciului secret al Internelor amorsează două bombe cu potențial mare de distrugere. Una are legătură cu transferul unei părți a arhivei DIPI la SRI, cealaltă cu posibilitatea ca fosta “Doi și-un sfert” să facă interceptări, cel mai probabil pe mandat de siguranță națională.
Conform proiectului de ordonanță de urgență făcut public de către Ministerul de Interne, Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI) se va numi Unitatea de Protecție Internă (UPI) a Ministerului Afacerilor Interne. În atribuțiile noului serviciu secret nu se mai regăsesc competențele pe domeniul crimei organizate, deși sunt de notorietate cazurile referitoare la șefi ai Poliției care aveau strânse legături cu mafiile locale.
Proiectul de reorganizare a DIPI prevede și că ministrului de Interne îi revine obligația de a prezenta anual în Parlament rapoarte cu privire la activitatea UPI. „Anual sau la cererea Parlamentului, ministrul Afacerilor Interne prezintă rapoarte cu privire la activitatea Unității de Protecție Internă în domeniul securității naționale“, arată proiectul OUG. Nicăieri, însă, în textul viitoarei ordonanțe de urgență nu se definesc acele situații de „securitate națională” care ar fi de competența DIPI/UPI.
Premierul pierde numirea șefului la noul DIPI
Șeful noului serviciu secret al Internelor va fi cadru militar în activitate, numit de ministrul de Interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, se arată în proiectul OUG. Tot ministrul de Interne va numi, la propunerea șefului UPI, un prim-adjunct și un adjunct, „numiți și eliberați din funcție de către ministrul Afacerilor Interne, la propunerea comandantului Unității de Protecție Internă”.În prezent, șeful serviciu-lui de informații al Ministerului de Interne este numit de către premier, la propunerea ministrului de Interne, și are rang de secretar de stat. Adjuncții acestuia au rang de subsecretar de stat.
În ciuda numeroaselor dosare penale care au ca obiect infracțiuni de corupție din DIPI, pare că mi-nistrul Tudorache nu a considerat necesar să creeze un mecanism extern de control al viitorului UPI. Astfel, se precizează în OUG, „Re-gulamentul de ordine interioară al Unității de Protecție Internă se aprobă prin ordin al comandantului și este obligatoriu pentru întreg personalul unității”.
La prima vedere, pare logic să fie așa. Dar, câtă vreme șeful UPI va avea drept de viață și de moarte asupra funcționării Unității, apare o întrebare legitimă: vor mai exista ofițeri dispuși să vorbească despre afacerile de corupție din noua DIPI?
Controlul civil al Justiției, anulat
Noul serviciu secret va deveni o unitate militarizată, conform proiectului de ordonanță de urgență: “Personalul Unității de Protecție Internă se compune din cadre militare și personal contractual, care îndeplinesc atribuții operative sau administrative”. Personalul contractual va desfășura exclusiv activități administrative. În schimb, ofi-țerii de informații vor depune jurământul militar prevăzut pentru militarii forțelor armate ale României.
Public, ministrul de Interne, Dragoș Tudorache, nu a explicat convingător de ce e nevoie de remilitarizarea fostei “Doi și-un sfert”. Cert este, însă, că orice potențială faptă de corupție în noua UPI nu va mai putea fi investigată de către parchete civile, ci doar de către parchete militare. Mai multe rapoarte recente ale Consiliului Superior al Magis-traturii, însă, au scos la iveală o situație îngrijorătoare: numirile judecătorilor la Curtea Militară de Apel au fost manipulate de către generali MApN și SRI. Practic, militarizarea viitoarei UPI va transforma potențialele ilegalități din serviciul secret al Internelor în afacere gestionată exclusiv prin pârghii necontrolate civil.
Dispar 700 de angajați
Polițiștii din cadrul DIPI vor fi obligați să își predea funcția, „respectiv de a inventaria și preda documentele și bunurile aflate în gestiune, în termen de maxim 22 de zile lucrătoare de la data punerii la dispoziție“, spune proiectul OUG. În cazul în care vor dori să lucreze în continuare la UPI, polițiștii vor fi obligați să dea examen. În schimb, personalul contractual va fi preluat de UPI. Cel puțin așa stau lucrurile oficial. Neoficial, însă, serviciul secret al Ministerului de Interne va fi restructurat complet. După ce va intra în vigoare ordonanța de urgență prin care se va reorganiza DIPI, toți cei 2.500 de angajați vor fi puși pe liber. Ulterior, comisiile de evaluare care se vor înființa la nivelul ministerului vor selecta și angaja doar 1.800 de persoane, susțin surse din minister. Totodată, salariile celor care vor fi angajați în noua structură de informații vor fi diminuate cu 30%, pentru că nu se va mai acorda sporul de anticorupție. Cei 700 de angajați care nu vor prinde un loc în noua structură de informații vor fi angajați în alte structuri ale Ministerului de Interne.
Aceleași surse au mai precizat că, timp de cel puțin două luni, noua structură de informații nu va fi funcțională, deoarece la nivelul ministerului se vor organiza concursuri pentru angajare. În tot acest timp, activitatea de informații va fi asigurată de către Serviciul Român de Informații.
TRANSFER. Arhiva „Doi și-un sfert“ se duce la SRI
Desființarea Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI) și înființarea Unității de Protecție Internă (UPI) ascund un război tacit între serviciile de informații românești. În ultimii 26 de ani, serviciul secret de informații al Ministerului de Interne a acumulat informații sensibile din toate mediile sociale. Cele mai importante informații sunt despre politicieni, funcționari publici, justiție, crimă organizată, afaceri publice și private, dar și despre alte servicii de informații.
Toate aceste dosare urmează să fie predate către Serviciul Român de Informații pentru că, în urma reorganizării, noua unitate de informații nu va mai avea competențe extinse, ci se va ocupa strict de Ministerul de Interne. În paranteză fie spus, însă, textul proiectului OUG este contradictoriu: pe de o parte, viitoarea UPI ar trebui să se ocupe exclusiv de Interne; pe de altă parte, serviciul secret de la Interne ar putea cerceta și teme care țin de securitatea națională, un domeniu vast și vag definit.
Cert, însă, este că surse foarte apropiate ministrului de Interne au precizat pentru RL că toate documentele și dosarele DIPI au fost inventariate și sigilate pentru a putea fi predate atât către SRI, dar și către alte structuri. Dosarele de crimă organizată, de exemplu, vor fi predate către structurile specializate din Poliție.
Ce se va întâmpla cu aceste infor-mații ulterior nimeni nu știe. La fel cum nu se știe nici ce se întâmplă cu arhiva SIPA, fostul serviciu secret al Ministerului Justiției. În 2006, ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, a desființat SIPA. Arhiva acestui fost serviciu se află în prezent în custodia Admi-nis-trației Naționale a Penitenciarelor.
În iulie a.c., ministrul Justiției, Raluca Prună, a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care propunea inventarierea și desecretizarea arhivei SIPA. Inițiativa a fost respinsă de asociațiile magistraților, care i-au cerut premierului Dacian Cioloș să-i solicite ministrului Justiţiei să facă public „în mod transparent, complet și exact” ce au făcut comisiile anterioare cu privire la această arhivă.
Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, judecătorul Dana Gîrbovan, a susținut într-o emisiune TV că o parte din arhiva SIPA se află la SRI și deținerea ei reprezintă un abuz la adresa independenței magistraților.
Conform WikiLeaks, magistratul Cristi Danileț le-ar fi spus consilierilor politici ai Ambasadei SUA de la București că SIPA era în esenţă serviciul de informaţii al Ministerului Justiţiei și că a văzut dosare cu detalii despre relaţiile sexuale ilicite ale magistraţilor și avorturi făcute de către judecătoare.
SECURITATE
UPI va putea fila pe oricine
O
prevedere extrem de periculoasă apare la alineatul 2 al articolului 13 din proiectul de OUG și sună astfel: “În situațiile care constituie amenințări la adresa securității naționale care vizează tulburarea gravă a ordinii și siguranței publice sau informațiile, patrimoniul, personalul, misiunile, procesul decizional ori capacitatea operațională ale structurilor Ministerului Afacerilor Inter-ne, Unitatea de Protecție Internă desfășoară activitățile prevăzute la art. 14 alin. (2) din Legea nr. 51/1991 (…)”. Despre ce activități este vorba “la art. 14 alin. (2) din Legea nr. 51/1991”? Iată-le: „a) interceptarea și înregistrarea comunicaţiilor electronice, efectuate sub orice formă; b) căutarea unor informaţii, documente sau înscrisuri pentru a căror obţinere este necesar accesul într-un loc, la un obiect ori
deschiderea unui obiect;
c) ridicarea și repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informaţiilor pe care acesta le conţine, precum și înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee; d) instalarea de obiecte, întreţinerea și ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse, supravegherea prin fotografiere, filmare sau prin alte mijloace tehnice ori constatări personale, efectuate sistematic în locuri publice sau efectuate în orice mod în locuri private; e) localizarea, urmărirea și obţinerea de informaţii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; f) interceptarea trimiterilor poștale, ridicarea și repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, precum și înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee; g) obţinerea de informaţii privind tranzacţiile financiare sau datele financiare ale unei persoane, în condiţiile legii“.
Pe scurt, nu doar că viitoarea UPI va putea să fileze și supravegheze pe oricine, oricând, dar va putea pătrunde în incinte, subtiliza obiecte, fura date etc. Mai grav, însă, serviciul secret al Internelor va putea asculta telefoane și intercepta orice fel de comunicare electronică.
Ceață groasă peste interceptări
În ciuda solicitării RL de a primi lămuriri de la Ministerul de Interne, nu este deloc clar în baza cărui mandat judecătoresc ar putea viitoarea Unitate de Protecție Internă realiza aceste interceptări de comunicații. Cum Curtea Constituțională, însă, a decis că doar procurorii pot intercepta comunicații în dosare penale, rezultă cu certitudine că viitoarea UPI nu va realiza interceptări în dosare penale.
Pe de altă parte, tot conform deciziei CCR invocate, SRI poate intercepta comunicații doar în baza unui mandat judecătoresc pe siguranță națională pentru lucrări strict referitoare la investigațiile SRI, nu la cele penale. Se poate bănui că la fel se va întâmpla și la UPI, care va trebui să ceară mandat judecătoresc pentru a realiza interceptări.
Dar faptul că, în acest moment, chestiunea nu este tranșată legislativ nici măcar în intenție este de natură să ridice suspiciuni majore asupra controlului civil democratic al metodelor de lucru ale Unității de Protecție Internă.
INVAZIV. Năstase, tatăl interceptărilor
Guvernul Adrian Năstase a emis, în iunie 2001, o ordonanță controversată prin care ministerul de Interne – prin UM 0962, direcția de informații a ministerului – primea dreptul “să dețină și să utilizeze mijloace tehnice specifice pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și valorificarea de informații” și “să desfășoare activități de culegere de informații, deschis și/sau acoperit, în condițiile legii”. Practic, Internele au primit dreptul de a deține propria aparatură de interceptare a telefoanelor. În 2002, Adevărul susținea că MAI organiza licitația pentru aparatura de interceptare. Presa a scris atunci că ministerul de Interne – condus de Ioan Rus, un apropiat al lui Adrian Năstase – dorea să își obțină independența față de SRI, condus de omul lui Ion Iliescu, Radu Timofte. Direcția de Informații a Internelor era condusă la acel moment de generalul Virgil Ardelean. Totuși, surse din actualul DIPI susțin că serviciul nu ar fi interceptat telefoane, ci ar fi apelat la sprijinul SRI în acest sens. (Mircea Marian)
Anual sau la cererea Parlamentului, ministrul Afacerilor Interne prezintă rapoarte cu privire la activitatea Unității de Protecție Internă în domeniul securității naționale.“
PROIECTUL OUG DE REORGANIZARE A DIPI
Nu doar că viitoarea Unitate de Protecție Internă va putea să fileze și supravegheze pe oricine, oricând, dar va putea pătrunde în incinte, subtiliza obiecte, fura date etc. Mai grav, însă, serviciul secret al Internelor va putea asculta telefoane și intercepta orice fel de comunicare electronică.
