Singurul care a plătit deja paguba care i-a fost imputată este Nicolae Dumitru, dar ceilalţi condamnaţi nu au sumele cerute la vedere. Prejudiciul de peste 17 milioane de euro în dosarul numit de către presă „Microsoft I“ nu va fi recuperat integral, în ciuda declarațiilor optimiste ale șefei DNA. Ieri, Laura Codruța Kövesi a insistat că, în acest dosar, statul ar trebui să ia repede banii.
„Responsabilitatea executării prejudiciului revine Ministerului Finanțelor prin structura specializată. Sper că se va exe-cuta, este un prejudiciu -foarte mare asupra căruia instanța s-a pronunțat. Există foarte multe măsuri asigurătorii în acest dosar, deci el ar trebui să fie destul de ușor de exercitat“, a declarat Kövesi. Aceasta, însă, a omis să spună că unul dintre inculpați, fostul ministru Gabriel Sandu, nu are nici un bun sechestrat. Șefa DNA a mai omis și că bunurile altui condamnat, fostul primar Gheorghe Ștefan “Pinalti”, sunt insuficiente pentru a acoperi prejudiciul.
“Niro” a plătit integral prejudiciul de 12,7 milioane de lei
Luni, 3 octombrie a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție i-a condamnat definitiv pe Nicolae Dumitru „Niro“, Gheorghe Ștefan „Pinalti“, Gabriel Sandu și Dorin Cocoș la ani de închisoare și confiscarea a peste 17 milioane de euro în total. “Niro” a fost condamnat la o pedeapsă de doi ani și pa-tru luni de închisoare, plus plata a 2.050.000 de dolari și un milion de euro.
Nicolae Dumitru însă deja a plătit statului această sumă, în lei, încă din 2015. Conform minutei ICCJ de condamnare a celor patru în primă instanță (din martie a.c.), “inculpatul Dumitru Nicolae a consemnat la CEC Bank cu recipisa de consemnare 4038387/1 din data de 25.06.2015 suma de 12.709.670,00 lei, cu titlu de folos necuvenit primit”.
Ca urmare a achitării integrale a prejudiciului, instanța a decis astfel în cazul lui “Niro”: “Ridică măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanța din data de 31.10.2014 emisă în dosarul 187/P/2013 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie – DNA – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie asupra bunurilor mobile și imobile proprietatea inculpatului Dumitru Nicolae“.
Gabriel Sandu, sărac lipit în acte. DNA, gaură de 2.000.000 de euro
Ceilalți trei condamnați însă nu au dat nici o lețcaie statului pentru a acoperi prejudiciul. Iar unul dintre cei trei nici nu va plăti vreun leuț statului român în următorii ani, ba chiar este destul de greu de crezut că va acoperi vreodată prejudiciul. Este vorba de fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu. Conform deciziei de condamnare definitivă emisă de către ICCJ, DNA nici măcar nu a instituit vreodată vreun sechestru asigurător pe bunurile lui Gabriel Sandu. Chiar decizia nedefinitivă a ICCJ din martie a.c. arată acest lucru: “Menține măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanța din data de 03.12.2014 emisă în dosarul 187/P/2013 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie – DNA – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaţilor Cocoș Dorin și Ștefan Gheorghe până la concurenţa sumelor confiscate.“
Așadar, după decizia definitivă de condamnare de luni, 3 octombrie a.c., sechestru pe avere mai au doar Cocoș și “Pinalti”. Totuși, în cazul lui Gabriel Sandu, Curtea Supremă a decis confiscarea a peste două milioane de euro și o pedeapsă cu închisoarea de trei ani. Dar de ce nu a dispus DNA sechestru pe bunurile fostului de la Comunicații? Dintr-un motiv banal: Gabriel Sandu nu deține absolut nimic în nume propriu. Nici un imobil, nici un bun mobil, nu are conturi.
În aceste condiții, cum va achita Gabriel Sandu prejudiciul? Cel puțin până la ieșirea din închisoare, statul nu va avea ce să-i ia fostului ministru. După ce va părăsi închisoarea, statul are șanse să recupereze prejudiciul de la Gabriel Sandu doar dacă acesta din urmă va avea o slujbă plătită, iar statul îi va executa veniturile.
2,6 milioane de euro, prejudiciul neacoperit de “Pinalti”
În cazul lui Gheorghe Ștefan, -ICCJ a dat cea mai mare pedeapsă din lotul celor patru: șase ani de închisoare. La pachet, judecătorii au decis ca lui Gheorghe Ștefan să i se confiște peste trei milioane de euro. Cum bunurile fostului primar de Piatra Neamț sunt deja sub sechestru, misiunea Ministerului de Finanțe ar trebui să fie simplă, după cum a opinat șefa DNA. În practică însă lucrurile sunt mai complexe. Conform ultimei declarații de avere depuse de “Pinalti” la renunțarea la funcția de primar, acum doi ani, statul va recupera doar o mică parte din cele trei milioane de euro. Astfel, acum doi ani, averea lui Gheorghe Ștefan se prezenta astfel: două terenuri intravilane în Piatra Neamț de 1.700 de metri pătrați cumulat și un teren intravilan de doar 50 de metri pătrați în București; o casă de aproape 600 de metri pătrați în Piatra Neamț, cu ane-xe gospodărești de 43 de metri pătrați, și un apartament de 75 de metri pătrați în București; fostul primar mai deținea bijuterii și tablouri de aproape 10.000 de euro; depozite bancare de 23.500 de dolari, aproape 28.000 de lei și aproape 2.800 de euro. Practic, la cum arată piața imobiliară în prezent, Ministerul de Finanțe nu poate scoate, dacă vinde toate terenurile, casa și apartamentul lui “Pinalti”, mai mult de 400.000 de euro. Iar aceasta este o evaluare foarte optimistă.
Pe scurt, chiar și așa, prejudi-ciul neacoperit de către Gheorghe Ștefan este de cel puțin 2,6 milioane de euro.
RL l-a contactat pe avocatul lui “Pinalti”, Florin Șurghie, pentru lămuriri în legătură cu sechestrul pe averea fostului primar. În mod ciudat, Șurghie a spus un singur lucru despre acest subiect: “Nu știu nimic”.
Cocoș poate plăti cel mult 3 din cele 9 milioane euro
Când vine vorba de Dorin Cocoș, suma dispusă de ICCJ a fi confiscată este foarte mare: 9 milioane de euro. Cocoș a fost condamnat definitiv la doi ani și patru luni de închisoare. Legenda spune că fostul soț al Elenei Udrea este foarte bogat, că învârtea terenurile foarte scumpe pe degete, că lucra cu șpăgi de milioane de euro (de unde, de altfel, i s-a tras și condamnarea). Din păcate pentru statul român, însă, legenda nu ține loc de bunuri identificabile și, deci, executabile. Multe dintre terenurile traficate de Cocoș nu erau pe numele lui, ci pe cel al firmelor sale. În plus, terenurile se tranzacționau în ritm alert, banii intrau în firme, de unde ieșeau și intrau în conturi personale sau off shore, așadar își pierdeau urma. Conform lui Ovidiu Budușan, primul avocat care l-a reprezentat pe Cocoș în dosarul “Microsoft I”, miza ar fi acțiunile lui Cocoș în firme. “Din ce-mi amintesc, Cocoș nu prea avea terenuri pe numele lui, dar avea acțiuni la firme, gândiți-vă că are cel puțin un hotel, o fi acoperitor pentru recuperarea prejudiciului”, a declarat Budușan pentru „România liberă“.
În realitate, Dorin Cocoș este acum acționar la trei companii: Centrul de Diagnostic Clinic Internațional SRL (deține 95% din părțile sociale), Euro Hotels International Co SRL (are 50% din părțile sociale) și Clamari Trading Impex SRL (deținută integral). Centrul de Diagnostic Clinic Internațional SRL și Clamari Trading Impex SRL, însă, nu mai au activitate de vreo doi ani și sunt pe pierdere. În plus, nu dețin nici bunuri valoroase. Euro Hotels International Co SRL, însă, funcționează cu profit: în 2015, a avut venituri de 6,5 milioane de lei și profit de 615.000 de lei. Mai important, firma deține “active imobilizate” de 12 milioane de lei (clădirea hotelului). Ministerul de Finanțe, însă, dacă ar vinde hotelul cu această sumă, nu ar putea încasa decât jumătate.
În cel mai bun caz, pare improbabil ca, din prejudiciul de 9 milioane de euro imputat lui Cocoș, statul să recupereze mai mult de, poate, 3 milioane de euro.
SECRET. Ordonanța bunurilor sechestrate, la sertar
Minuta deciziei ICCJ de condamnare a lui “Niro”, “Pinalti”, Sandu și Cocoș din martie a.c. nu enumeră bunurile sechestrate de către DNA. Pe de altă parte, minuta deciziei definitive de condamnare a celor patru nu este încă disponibilă, așadar acolo nu poate fi verificată lista bunurilor sechestrate. RL a solicitat, oficial, Direcției Naționale Anticorupție să-i pună la dispoziție datele referitoare la “măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanța din data de 03.12.2014 emisă în dosarul 187/P/2013 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie – DNA – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaţilor Cocoș Dorin și Ștefan Gheorghe până la concurenţa sumelor confiscate“. DNA însă nu a comunicat informațiile solicitate până la închiderea ediției.
