Chiar în decembrie 2016, când câștiga un nou mandat de deputat, pesedistul Cătălin Rădulescu era condamnat la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită și efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția. Ceea ce nu l-a împiedicat să câștige, prin propria firmă, contracte pentru lucrări la Baza Aeriană 86, cea care adăpostește nou-achiziționatele avioane de luptă F-16.
Cel mai comentat articol pe rețele sociale: FOTO. Aroganța Gabrielei Firea, dusă într-un moment penibil. Se laudă cu oamenii ce strigă “PSD, ciuma roșie” și îi transformă în procente de vot ale social-democraților
Situată lângă Fetești, baza aeriană a intrat într-un amplu program de refacere și modernizare la standarde NATO. În primă fază, organizația nord-atlantică și Ministerul Apărării Naționale (MApN) au plătit aproximativ 32 milioane euro pentru lucrări de reabilitare și modernizare.
Ulterior, Armata Română a mai semnat un contract-cadru în valoare de 332 milioane lei, adică în jur de 74 milioane euro, în urma unei licitații restrânse. Banii vor fi asigurați prin Programul de Investiții în Infrastructură Baza.
Licitație “restrânsă accelerată” pentru 74.000.000 EUR
Programul de investiții „Infrastructură Bază Aeriană Avion Multirol – F 16” a fost demarat în anul 2015 și va fi finalizat în 2020. Valoarea totală a lucrărilor a fost estimată pentru întreaga bază – care cuprinde 28 de obiective – la aproximativ 74 milioane euro. Contractul a fost atribuit, în septembrie 2015, unei asocieri de firme formate din liderul Construcții SA, Sinecon SA și Construcții Napoca SA, în urma unei licitații restrânse.
Într-o primă etapă, cele trei firme au primit un contract în valoare de aproximativ 19 milioane euro. Potrivit Biroului de Presă al MApN, prin acest contract au fost realizate primele nouă obiective: un pavilion, trei hangare, două clădiri tehnice, un depozit, un atelier și rețelele exterioare aferente obiectivelor.
Potul a mers la firme din Sibiu și Cluj
Firmele Construcții SA și Sinecon SA, ambele din Sibiu, sunt deținute de Ioan Tușinean, Rozalia Maria Sitar și Marius Mircea Sitar. Societățile au obținut în ultimii zece ani peste o sută de contracte a căror valoare totală depășește suma de 90 milioane euro. Majoritatea contractelor au fost încheiate cu Primăria Municipiului Sibiu și cu instituții publice din județul omonim. În noiembrie 2016, cei trei acționari pomeniți mai sus au decis ca firma Sinecon să fie absorbită de Construcții SA.
Cealaltă firmă din asociere, Napoca Construcții SA, este controlată de Ioan Bene, implicat în mai multe afaceri penale. Ba mai mult, Bene a fost arestat preventiv în dosarul de corupție al lui Dorel Uioreanu, fostul președinte al Consiliului Județean Cluj. Anchetatorii l-au acuzat pe Bene de dare de mită în formă continuată, fals în înscrisuri și spălare de bani. Tot el a fost implicat și în afaceri cu motorină care i-au adus un alt dosar penal, în care a fost acuzat de evaziune fiscală, spălarea banilor și delapidare.
Antreprenorul general: “Construcții Napoca e firmă românească”
Cum s-a strecurat într-un contract imens pentru o bază aeriană NATO tocmai un penal ca Bene? Ioan Tușineanu, acționarul majoritar al antreprenorului general al lucrării, Construcții SA Sibiu, a precizat pentru RL că are alte atribuții: „Nu eu gestionez și nu eu administrez lucrurile astea. Directorul general Pășcuțu Cristian și, din partea CA, juristul Tuță Petru au gestionat lucrurile astea. Ei sunt cei care au toate informațiile legate de aceste contracte”.
Juristul Petru Tuță a explicat pentru RL cum a ajuns să se asocieze cu firma controlată de Ioan Bene: „Nu am știu că firma este controlată de Bene. Nici nu l-am cunoscut vreodată pe Bene. Firma Napoca, dacă solicită și vor cota-parte din contract, poate să facă lucrări doar dacă se încadrează în cerințele noastre ca antreprenor general. Dacă nu se încadrează în cerințele noastre, nu o să fim de acord niciodată să facă ceva. Adică nu ne putem compara cu ei. Avem altă viziune, o altă gândire. Pe parcurs am aflat de situația lor. Unul dintre motivele pentru care i-am solicitat ca parteneri a fost că sunt firmă românească”.
Deputatul PSD Rădulescu, subcontractor pentru NATO
Grupul de firme controlate de Tușineanu și Bene au subcontractat o parte din lucrări altor 12 societăți. Unul din subcontractori a fost constituit din asocierea firmelor Concordia Con Strade și Ga&Ma Activ Logystic. Prima firmă este controlată de deputatul PSD Cătălin Marian Rădulescu. Parlamentarul Rădulescu a fost condamnat, în decembrie 2016, la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită și efectuarea de operațiuni cu financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția de deputat, într-un dosar instrumentat de DNA.
Totuși, deputatul Rădulescu susține că habar n-are ce face firma lui. „Baza Aeriană? Ce este asta? Păi, nu știu, că nu mă ocup de firmă. Vorbiți cu fratele meu, că el se ocupă de firmă!”, a spus Rădulescu pentru RL.
Fratele deputatului: “Am luat contractul pe amiciție”
Fratele deputatului Rădulescu, Corneliu Vicențiu Rădulescu, a declarat pentru RL că firma lor a fost subcontractată pentru a executa obiectivul “șase”, construcția unei structuri pentru un hangar. Valoarea lucrărilor este de un milion de euro, dar nu au fost toate decontate. „Am fost contractat prin amiciția pe care o am cu Petre Tuță (juristul Construcții SA Sibiu – n.r.). Îl știam pe managerul de proiect și mi-a zis să fac o ofertă, să stăm de vorbă. Eu am intrat ultimul. Inițial, nu am intrat, pentru că au fost alții care nu și-au făcut treaba. Fratele meu nu mai are nici o legătură cu firma. El este asociat, dar nu se implică în firmă. O firmă nu se poate manageriza prin telefon. El, când era la firmă, se ocupa de contracte, eu de șantier. Eu mănânc cu muncitorii”, a spus Corneliu Rădulescu.
Partenerii deputatului, legături cu interlopul “Relu Profesoru’”
Nici partenerii de afaceri ai lui Rădulescu, Ga&Ma Activ Logystic, nu sunt la primele afaceri controversate cu statul. În 2014, această firmă a primit două contracte în valoare de peste șase milioane de euro de la comunele Tuzla și Cumpăna, din Constanța, fără licitație. Atunci, firma era deținută de Marius Florian Fugaru (5%) și Cătălin Gabriel Sîrghei (95%). Ulterior, Sîrghei s-a retras din firmă, iar părțile sociale i le-a cedat lui Paraschiță Dumitru. Sîrghei, însă, s-ar fi retras doar formal din companie, după ce numele său a fost vehiculat în mai multe afaceri controversate. Potrivit presei locale, Sîrghei a fost asociat într-o altă firmă, Aladin SRL, cu Aurel Bănică, zis “Relu Profesoru’”, un celebru interlop brăilean, arestat în 2013 în baza unui mandat de arestare european pentru că ar fi tâlhărit o familie în Spania.
Corneliu Rădulescu a mai spus că s-a asociat cu firma Ga&Ma Activ Logystic pentru că îl cunoștea pe Sîrghei: „Noi am mai fost asociați pe o lucrare de la Constanța. Ei sunt din Constanța și am păstrat legătura. Pe Sîrghei îl știam de mult. Nu știu cine au fost partenerii lui de afaceri. Știu că frații Sîrghei se ocupă de firmă”.
NEGOCIERE: Încă 8.200.000 on fără licitație
Asocierea dintre firmele lui Tușineanu și Bene a mai primit două contracte, în valoare de 8,2 milioane de lei, pentru a executa lucrări la alte două obiective de la Baza Aeriană 86. Potrivit Biroului de Presă al MApN, au fost achiziționate „lucrări pentru Balizaj axial al pistei de decolare/aterizare și balizaj de touch down, prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, cu câştigătorul licitaţiei pentru întreg proiectul. Astfel, au fost încheiate două contracte, cu numerele A2531/2016 şi A4170/2016, în valoare de 3.083.000 lei fără TVA, respectiv 5.156.066 lei fără TVA”.
HALUCINANT. MApN: RL afectează credibilitatea României în NATO
Ministerul Apărării, în fruntea căruia se află ministrul Gabriel Leș, a fost nemulțumit că RL a scris la sfârșitul lunii ianuarie a.c. despre patronii corupți ai firmelor care au câștigat contractele finanțate din banii NATO: „Exprimăm dezacordul în privința asocierii imaginii NATO și a procedurilor de achiziții derulate pentru implementarea proiectelor NSIP cu cea a imaginii unor persoane fizice române sau străine cu probleme penale”. La finalul dreptului la replică, Ministerul Apărării atrage atenția că „publicarea unor informații tendențioase la adresa Ministerului Apărării Naționale în domeniul investițiilor în infrastructura de apărare dezvoltată prin proiecte de asemenea anvergură poate conduce la crearea de sincope în relaţia României cu NATO, putând fi afectată credibilitatea în rândul aliaţilor”.
Pe scurt, problema nu este că MApN a vulnerabilizat NATO încheind contracte cu afaceriști cercetați penal, ci că RL a scris despre asta.
Rădulescu: “Intenția DNA a fost să mă scoată din politică”
Deputatul PSD Cătălin Rădulescu s-a făcut remarcat după ce i s-au aprins călcâiele după o tânără care naviga în mediul online. În conversațiile purtate cu tânăra „Chris” pe o rețea de socializare, deputatul i se destăinuia că și-a petrecut vacanța în Austria și Italia, apoi se victimiza că a ajuns la spital. Ulterior, „Chris” a făcut publice conversațiile intime purtate cu deputatul Rădulescu.
O problemă ceva mai gravă, însă, a avut Rădulescu cu DNA, care l-a acuzat de dare de mită și efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția. Procurorii anticorupție susțineau într-un comunicat de presă că deputatul Cătălin Rădulescu, concomitent cu funcția de deputat, s-ar fi ocupat și de administrarea efectivă a societății Concordia Con. Strade, „controlând activitatea acesteia prin exercitarea activă a pârghiilor de director general”. Mai mult, Rădulescu ar fi negociat și obținut adjudecarea lucrării de asfaltare a unui obiectiv din Pitești, „semnând în acest sens, din partea S.C. CONCORDIA CON. STRADE S.R.L., deși nu ar fi avut dreptul, un contract de execuție, ce avea ca obiect executarea și finalizarea unor lucrări de asfaltare, prețul contractului fiind în sumă de 630.000 lei (63 lei/mp fără TVA)”. Procurorii mai spun că Rădulescu i-a promis unui manager de proiect, martor în dosar, suma de 10.000 lei pentru ca aceasta să nu ridice obiecții privind execuția lucrărilor de asfaltare.
Deputatul Rădulescu are, evident, o altă variantă. „Am fost condamnat la un an și șase luni cu suspendare. Nu a dat nimeni nici un fel de mită. Asta a fost intenția lor (a DNA – n.r.), să mă scoată din viața politică. Dar nu am lăsat lucrurile așa. Am făcut plângere penală împotriva procurorului de caz și a martorului mincinos, cu care noi ne judecam de doi ani de zile. Au luat un martor mincinos. Șapte oameni au declarat că nimic nu este adevărat din ce a spus. El nefiind prezent nici măcar la locul unde am tăiat panglica. Era vorba de tăierea unei panglici la magazinul Dedeman. Ați auzit dumneavoastră ca o firmă privată în relația cu o firmă privată să fie dare de mită? Nu era vorba de bani publici. Procurorul de caz a fost Marius Vartic, cel care avea în biroul lui un afiș pe care scria «PSD = Corupție»”, a spus Rădulescu pentru RL.
Bene de la Cluj, arestat la cererea DNA, bun pentru NATO
În martie 2015, Direcția Domenii și Infrastructuri a Armatei a contractat servicii pentru refacerea și extinderea platformei de parcare avioane, dar și pentru platforma de mentenanță a avioanelor de la Baza Aeriană 86. Pentru aceste lucrări, NATO și Ministerul Apărării au plătit aproximativ zece milioane de euro firmei Societatea de Construcții Napoca SA, controlată de afaceristul Ioan Bene. Firma este acuzată de procurorii anticorupție că a încercat să obțină fonduri europene cu acte false.
Ioan Bene însuși, de altfel, a fost arestat preventiv în dosarul de corupție al lui Dorel Uioreanu, fostul președinte al Consiliului Județean Cluj. Anchetatorii l-au acuzat pe Bene de dare de mită în formă continuată, fals în înscrisuri și spălare de bani. Potrivit unui comunicat al DNA, Uioreanu i-a cerut lui Bene suma de 300.000 lei pentru ca firma Napoca SA să își primească banii din contractele încheiate cu CJ Cluj.
După ce s-a pricopsit cu contractul de zece milioane euro la Baza 86, Napoca SA a subcontractat firmei ICCO Energ lucrările de canalizare și de instalații electrice de balizaj. Valoarea subcontractului a fost de 2,24 milioane euro. ICCO Energ face parte din grupul de firme ICCO, controlat de afaceristul Călin Filimon Costan. Printre asociații lui Costan se află și fosta lui soție, Simina Mariana Costan, acuzată de complicitate la abuz în serviciu în dosarul de corupție în care este anchetat primarul Brașovului, George Scripcaru. Procurorii DNA susțin că primarul George Scripcaru împreună cu Simina Costan și Ciprian Mihai David au făcut demersuri pentru a prelua activele, licențele și activitatea CET SA.
