Edilul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost pus sub urmărire penală pentru luare de mită și arestat preventiv pentru 30 de zile. Oprescu a fost prins primind 25.000 euro de la patru denunţători din dosarul în care a fost săltat, suma parvenindu-i prin intermediar. Operaţiunea s-a derulat sub supravegherea anchetatorilor, banii fiind marcaţi. Reţinerea s-a petrecut în trafic, la câteva minute după ce edilul a plecat de la locuinţa sa din Ciolpani, având în maşină 5.000 din cei 25.000 euro.
Citeşte şi: Cum comentează Băsescu reţinerea lui Oprescu
În maşina lui Sorin Oprescu procurorii au găsit sâmbătă noaptea 5.000 de euro din cei 25.000. Diferenţa de 20.000 euro se afla în casa din Ciolpani, care a fost percheziţionată de anchetatori. Ieri, de la ora 6.00 şi până aproape de 14.30 Oprescu a asistat la percheziţie, în urma căreia anchetatorii au ridicat mai multe cutii cu documente, iar primarul a fost dus în arestul Poliţiei Capitalei.
De altfel, ieri dimineaţă, procurorii DNA au efectuat percheziții în mai multe locuri din Bucureşti şi judeţele Bacău, Călăraşi şi Ilfov.
În Bucureşti, printre instituţiile vizate în acest sens s-au mai aflat, pe lângă Primăria Capitalei, şi Administraţia Cimitirelor, respectiv Centrul Cultural “Palatele Brâncoveneşti“. Pe lângă Oprescu, vizaţi sunt şi alţi funcţionari, o parte din ei fiind duşi încă de ieri la audieri. Până la închiderea ediției, fuseseră reținute alte trei persoane, inclusiv fostul șofer al primarului general.
10%, 30%, 33%
Potrivit procurorilor DNA, edilul-şef al Bucureştiului, împreună cu alte persoane din cadrul Primăriei București, dar și împreună cu fiul său, a înființat o rețea prin care firmele care doreau să primească contracte din partea instituțiilor subordonate Primăriei Generale trebuiau să dea o parte din profitul brut realizat din acele contracte, drept mită, mai multor persoane cu putere de decizie din cadrul instituției, arată procurorii anticorupție. Faptele s-ar fi petrecut din 2013 până în prezent.
„Astfel, executantul păstra pentru sine între 30% şi 33% din profitul brut, iar diferența era remisă funcționarilor din cadrul aparatului primarului Municipiului București, cu titlul de mită, un procent de 10% din valoarea contractului fiind cerut pentru inculpatul Oprescu Sorin Mircea“, explică DNA. Mai mult, arată anchetatorii, „membrii grupului, persoane cu funcţii de conducere din cadrul a două instituţii publice din subordinea Primarului Municipiului București facilitau câștigarea contractului, vorbeau cu angajaţii din subordine să accepte documentația de atribuire, precum și să aprobe și dispună efectuarea plății facturilor emise de firmele respective, foarte repede față de momentul facturării, totodată solicitând sume de bani pentru persoane cu funcții de conducere în aparatul primarului Municipiului București, precum și pentru primar“.
Citeşte şi: Ce îl sfătuieşte Gigi Becali pe Sorin Oprescu
Din raţiuni de „securitate“, grupul infracțional organizat de Sorin Oprescu aduna banii inclusiv de pe teritoriul altor țări. „La data de 05.09.2015, în baza unei înțelegeri prealabile cu conducătorul unei instituții publice din subordinea sa și o persoană de încredere a primarului, inculpatul Oprescu Sorin Mircea, a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinși de cei doi de la un număr de patru denunțători pentru edilul municipiului Bucureşti. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații“, susţin în continuare procurorii anticorupţie.
Povestea șpăgii
Potrivit referatului DNA cu propunere de arestare preventivă a lui Sorin Oprescu, pe 23 august a fost formulat împotriva lui Oprescu un denunţ în care autorul arăta că a acceptat să îl mituiască pe primarul general pentru a nu fi dat afară din instituţie, după ce Oprescu îi reproşase în prealabil că la urechile sale au ajuns mai multe reclamaţii cum că denunţătorul ia mită. „De atunci, în 9 ocazii (…) i-au remis inculpatului OPRESCU SORIN MIRCEA sume cuprinse între 20.000 şi 30.000 euro. În ceea ce priveşte modul în care aveau loc remiterile, (denunţătorul – n.r.) a arătat că împreună cu (omul de încredere al lui Oprescu – n.r.) se deplasa la casa inculpatului OPRESCU SORIN MIRCEA din com. (probabil Ciolpani – n.r.), unde îi lăsau banii, arătându-i totodată Primarului faptul că i-au lăsat, iar acesta din urmă le spunea «Mulţumesc». (Denunţătorul) a mai precizat că a încercat o dată sa îi spună inculpatului OPRESCU SORIN MIRCEA de la care dintre contracte provine mita, însă Primarul l-a întrerupt repede («mi-a dat-o scurt») spunându-i ca nu îl intereseaza acest aspect“, se arată în referatul procurorilor.
Milionul de euro
Potrivit documentului, unul dintre denunţători susţine că în perioada 2013-2015 l-a mituit pe Sorin Oprescu cu aproximativ un milion de euro, bani daţi de-a lungul a circa 20 de întâlniri. „La rândul lui, pe parcursul anilor 2014 și 2015 (Denunţătorul) a fost de 4 sau 5 ori la OPRESCU SORIN MIRCEA pentru a interveni ca să se facă plăţile. Având în vedere că la începutul acestui an (…..) s-a certat atât cu (…..), cât şi cu (…..) singura persoană la care putea apela în acest scop în cele două dăţi în care a fost anul acesta pentru rezolvarea problemei, era primarul. Din cele două dăţi, într-una, problema a fost rezolvată. (Denunţătorul – n.r.) a putut aprecia, cu caracter general, că:
– din 2013 si pâna în prezent a fost la (…..) de aproximativ 20 de ori (fără a putea particulariza pentru fiecare dintre anii implicaţi) şi, din ce îşi aminteşte,
– o singură dată nu i-a remis mită inculpatului OPRESCU SORIN MIRCEA, ultima oară crezând că a fost în urmă cu 2 luni sau 2 luni şi jumătate
– sumele remise la fiecare întâlnire variau între 20.000 euro şi 60.000 euro
– în total, în perioada 2013-2015, i-a remis inculpatului OPRESCU SORIN MIRCEA, după aproximarea sa, 1.000.000 euro“.
Pe furiş
De altfel, referatul DNA relevă şi faptul că primarul general al Capitalei încerca să îşi ia diverse măsuri de precauţie, de la renunţarea la telefoanele mobile în timpul întâlnirilor, la programarea acestora din urmă seara sau noaptea şi până la utilizarea unui aparat de bruiaj.
Mutat şef la Cimitire pentru că se răriseră contractele
Nu în ultimul rând, din referatul procurorilor reiese şi că unul dintre denunţători a fost mutat de Sorin Oprescu de la instituţia la care era angajat la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor pe motiv că în prima se răriseră contractele: „În luna septembrie 2013 (…..) i-a spus lui OPRESCU SORIN MIRCEA că nu mai sunt lucrări de atribuit la C.C.P.B.P.B., primarul comunicându-i că, la întoarcerea lui (…..) din concediu, îl va numi pe acesta director la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (A.C.C.U.) sau la A.L.P.A.B. Cu 3-4 zile anterior datei de 06.12.2013 (…..) a fost chemat de inculpatul OPRESCU SORIN MIRCEA în biroul celui din urmă, unde era şi (…..). Inculpatul OPRESCU SORIN MIRCEA le-a spus celor doi că se vor duce la A.C.C.U, ceea ce s-a şi întâmplat chiar din acea zi. Potrivit aprecierii lui (…..), se poate spune că a fost mutat de la C.C.P.B.P.B la A.C.C.U. de către primar deoarece, la prima dintre instituţii (unde îşi desfăşurase activitatea până atunci), nemaiavând lucrări, (…..) nu mai avea ce mită să încaseze şi, implicit, nu mai avea nici ce mită să-i dea inculpatului OPRESCU SORIN MIRCEA“. DNA remarcă faptul că Administrația Cimitirelor a avut un buget „atipic de mare“.
Citeşte şi: Ce spune Liviu Dragnea despre reţinerea lui Sorin Oprescu
Din înregistrarea întâlnirii de la (…..) rezultă cu claritate că (…..) i-a remis lui OPRESCU SORIN MIRCEA 25.000 euro din suma de 60.000 euro pretinsa de la denunțători pentru contractul nr. (…) 26.05.2015, iar acesta i-a acceptat.“ Extras din referatul DNA cu propunere de arestare preventivă a lui Sorin Oprescu
Bilanț: Două mandate dezastruoase
Bilanţul celor două mandate de primar general al Capitalei, deţinute de Sorin Oprescu, arată sumbru: doar 10% din promisiunile urbanistice asumate de Oprescu au fost duse până la capăt ori sunt în curs de finalizare, după cum arăta „România liberă“ într-o analiză recentă. Restul au rămas pe hârtie. Parcările subterane, pasajele subterane, sălile de sport sau Esplanada nu au fost începute, cu toate că, dacă ne raportăm la platforma-program a edilului general termenele avansate au fost cu mult depășite.
– Unele dintre proiectele promise bucureștenilor în 2012 au figurat şi pe lista promisiunilor din 2008.
– depunerea candidaturii Bucureștiului pentru Jocurile Olimpice din 2020;
– popularea zonei Esplanada cu căprioare (în prezent, teren viran, betonat pe alocuri);
– scoaterea hipermarketurilor la periferie.
– Lista proiectelor neîncepute în actualul mandat:
– Parcaj subteran Piaţa Alba Iulia: 1.200 locuri (termen finalizare – semestrul I 2015) – neînceput;
– Parcaj subteran Piaţa Dorobanţi: 254 locuri (t. f. – 2014) – neînceput;
– Parcaj subteran Piaţa Edgar Quinet: 380 locuri (t. f. – 2013) – neînceput;
– Parcaj subteran Piaţa Charles de Gaulle: 603 locuri (t.f. – 2014) – neînceput;
– parcaje subterane în galeriile metroului: cca. 550 locuri (t.f. – 2013) – neîncepute;
– mari proiecte de regenerare, revitalizare, reconversie, reabilitare urbană în zonele Giulești – Săbăreni, Gara de Est, Bulevardul Poligrafiei și Centura București, proiecte de reconversie a zonelor și platformelor industriale.
Afacerile amicului cu spitalele bucureștene
De-a lungul anilor, presa centrală a scris şi despre legăturile dintre primarul Oprescu și firmele care au contracte cu spitalele din București, unele subordonate municipalităţii.
Astfel, jurnaliștii de la Adevărul au scris despre firmele din domeniul medical deținute de Aurel Cătălin Galea, prieten bun cu Sorin Oprescu. Multe dintre licitațiile organizate de spitalele bucureștene au fost câștigate de Galea. Cel din urmă deținea, la momentul dezvăluirilor, trei firme – SC Gemedica SRL, SC Three Farm și SC Dolega Medical Company SRL, toate funizoare de aparatură medicală și medicamente și toate câștigătoare a contracte bănoase cu spitalele subordonate Primăriei Capitalei.
Dovadă a apropierii dintre Galea și Oprescu stă firma SC Body Logic, deținută de Cătălin Galea și de fiul edilului, Mircea Oprescu. Un alt indiciu este acționariatul firmei SC Medical Prestige SRL: 25% Sorin Oprescu, 25% fratele său, Dorin Oprescu, 25% fiul edilului, Mircea Oprescu, și 25% Gizella Galea, mama lui Cătălin Galea. Primarul Sorin Oprescu a recunoscut apropierea de Cătălin Galea, dar a negat că aceasta ar fi contactat în atribuirea de contracte publice.
Potrivit sursei citate, în anul 2010 au existat peste 30 de licitații câștigate de SC Gemedica cu spitale bucureștene.
Printre acestea se numără și Spitalul Universitar de Urgență și Spitalul Elias, unde Sorin Oprescu a fost director general.
Sediul Primăriei Generale și acționarii ascunși
În februarie 2014, consilierii generali din partea PDL s-au retras dintr-o ședință în care se discuta chiria pe care municipalitatea o plătea pentru noul sediu situat pe Splaiul Independenței. Consilierii democrat-liberali acuzau că respectiva clădire ar fi aparținut familiei Oprescu, prin interpuși, și că astfel se sifonează bani publici.
Sorin Oprescu a respins acuzațiile, dar subiectul clădirii în care funcţiona Primăria Capitalei de când fostul sediu a intrat în reparaţii capitale a rămas un punct sensibil. Totul a început în 2009, când Primăria a închiriat, fără organizarea unei licitații, un bloc turn de pe Splaiul Independenței, în schimbul unei chirii de 2,9 milioane euro pe an. Deși aceasta este suma din contractul publicat pe site-ul instituției, primarul a declarat că ar fi plătit, de fapt, doar 1,2 milioane euro. Discuțiile s-au încins în momentul în care s-a decis cumpărarea clădirii de către municipalitate, prin transformarea chiriei
într-un contract de leasing, decizie pe care Sorin Oprescu nu a pus-o în aplicare, cerând prelungirea contractului de închiriere.
Inițial, proprietarul clădirii a fost Iliotomi Grup, dar în 2010 firma a vândut către Apatel Properties, un off shore ai cărei acționari nu sunt cunoscuți, potrivit hotnews.ro.
Decorat cu Legiunea de Onoare, cu proteste la poarta ambasadei
Pe 12 martie a.c., Sorin Oprescu a fost decorat, într-o ceremonie care a avut loc la Ambasada Franţei, cu Legiunea de Onoare. „Activitatea dumneavoastră profesională şi publică este clădită pe valorile pe care Ordinul Legiunea de Onoare le apără şi le pune în valoare“, i-a spus în momentul decorării secretarul de stat cu rang de ministru delegat pentru Veterani şi Memorie, Jean-Marc Todeschini. Gestul Parisului a fost catalogat drept surprinzător și revoltător de mai multe voci din spaţiul public, iar un grup de cetățeni a ieşit în stradă pentru a-și manifesta nemulțumirea.
Toţi oamenii primarului. Cei cu dosare
În ultimii ani, indicii ale corupției din jurul administrației centrale bucureștene au ieșit constant la iveală: contracte servite, consilieri personali urmăriți penal pentru luare de mită, afaceri ale municipalităţii cu firme apropiate edilului. Momentul fatidic a venit pe 6 septembrie, în miez de noapte, când primarul general a fost prins asupra sa cu banii marcaţi drept mită. „Dimineața, când mă bărbieream în oglindă, îmi aduceam aminte că mi se spunea în felul următor: tu trebuie să fii băiat cuminte, să-i respecți pe ceilalți, să nu furi, și să le dai celorlalți care au nevoie, dacă poți s-o faci. În atmosfera asta de altruism și respect față de ceilalți am crescut“. Cuvintele îi aparţin chiar lui Sorin Oprescu, iar contextul în care le-a rostit era unul oarecum special. Era luna iunie, Oprescu se afla la New York, iar declaraţia a venit după ce presa l-a întrebat dacă simte vreo presiune în urma scandalului iscat de arestarea consilierului său personal, Solomon Wiegler.
– În noiembrie 2008, la numai cinci luni după ce Sorin Oprescu câștiga primul său mandat de primar general al Capitalei, doi funcționari ai instituției erau urmăriți penal pentru luare de mită pentru că pretindeau bani pentru a nu lua măsuri în cazul unei construcții ridicate fără autorizație.
“Cercetarea funcționarilor pentru corupție mă ajută să fac curățenie în PMB,“ spunea atunci Sorin Oprescu, dând vina pe precedesorul său, Adriean Videanu. Nu și-a ținut promisiunea, pentru că rândurile consilierilor corupți din PMB s-au îngroșat pe timpul mandatului său.
n În decembrie 2014, fostul director al Bibliotecii Metropolitane (subordonată PMB), Florinel Rotaru, precum și șefa Serviciului Achiziții Publice, Elena Baldovin, au fost trimiși în judecată. Potrivit DNA, cei doi au aprobat cumpărarea de cărți supraevaluate de către Bibliotecă. Cărțile, supraevaluate chiar și cu sume de 200 de ori mai mari decât prețul pieței, au fost achiziționate de bibliotecă chiar de la ONG-ul directorului, cu avizul șefei din PMB.
– Notoriu a fost și cazul lui Mădălin Dumitru, fostul director al Direcției Generale de Infrastructură și Servicii Publice din Primăria Generală, arestat preventiv în iunie 2014 pentru corupție. Dumitru este acuzat de procurorii DNA că a primit foloase necuvenite pentru a oferi preferențial lucrări pentru două firme. Mai mult, Dumitru a continuat să administreze cele două societăți la care a fost acționar și după ce a fost numit în funcție, folosindu-se de noua poziție pentru a obține contracte pentru firmele sale. De asemenea, Dumitru le cerea diverse servicii firmelor care lucrau cu primăria. De-a lungul anilor, printre serviciile și bunurile primite mită de Dumitru s-au numărat, printre altele: 50.000 euro, un BMW X6, un Mercedes ML, lucrări de renovare ale apartamentelor sale și ale rudelor, un frigider, un aragaz, un vas de WC.
– Un foarte răsunător caz este cel al lui Solomon Wigler, arestat preventiv în iunie 2015 pentru luare de mită. Denunțător a fost un reprezentant al grupului SC Kaufland România SCS, care a plătit, în cinci tranșe, peste 200.000 de euro șpagă. Despre Wiegler, care I-a fost consilier personal lui Oprescu, acesta din urmă recunoştea în luna iunie şi că a fost mâna lui dreaptă. Solomon Wiegler a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, sub acuzaţia de trafic de influenţă în formă continuată.
– În fine, la numai câteva zile după prinderea lui Solomon Wiegler, procurorii DNA l-au reţinut şi pe Cosmin Metescu. Funcţionar în Serviciul Urbanism al Primăriei Capitalei, Metescu a fost acuzat că ar fi cerut 40.000 euro mită pentru a modifica un Plan Urbanistic Zonal (PUZ).
Sorin Oprescu, independentul din vitrina PSD
Primarul Capitalei este de șapte ani de zile, după două victorii la alegerile locale facilitate de o detașare de fațadă de PSD. La ascensiunea sa au contribuit și slăbiciunile partidelor de dreapta.
Adus în PDSR de Ion Iliescu, Sorin Oprescu și-a dorit să ajungă primar al Capitalei, dar, la început, a fost respins de electoratul bucureștean, ostil social-democraților. În 1998 a pierdut în fața lui Viorel Lis (CDR) iar în 2000 în fața lui Traian Băsescu (PD). Abil politician, Traian Băsescu a punctat la capitolul imagine, acuzându-l pe Oprescu că reprezintă un partid care au adus minerii la București, în 1990. Învins de două ori, Oprescu și-a învățat lecția și, în 2008, a reintrat în bătălia pentru Capitală.
De data aceasta, sub masca de independent, cu o strategie axată pe detașarea atât de PSD, cât și de sistemul politic în general. Și aceasta cu toate că, timp de 13 ani, a fost răsfățat de PSD cu tot felul de funcții politice: vicepreședinte al PSD, plus două mandate de senator.
Pe 21 aprilie 2008 și-a dat demisia din PSD, după 13 ani în acest partid, anunțându-și candidatura la Primăria Capitalei, ca independent. Peste câteva zile, candidatura sa a fost respinsă de Biroul Electoral Municipal fiind invalidate peste 4.000 de semnături de susţinere, astfel că i-au lipsit 400 de semnături pentru a fi validat. Deși decizia era de natură juridică (fie pentru că în locul seriei şi numărului actului de identitate apărea codul numeric personal, fie pentru că adresa nu era completă) Oprescu a transformat-o într-una politică.
Atac la „sistemul ticăloșit“
Oprescu a acuzat „sistemul ticăloşit care decide cine are dreptul şi cine nu să participe la alegeri” şi „găştile astea flămânde pe care le-a adus politicul în Bucureşti”. Aceste „găşti” s-ar fi temut că Oprescu ar putea deschide „dulapurile din primărie din care o să cadă scheleţi”.
El a susținut, fără dovezi, că avea informaţii că asupra judecătorilor de la BEM s-au exercitat presiuni politice pentru respingerea candidaturii. Singurul nume rostit a fost al președintelui PSD de atunci, pentru a contura despărțirea de acest partid. „L-am supărat cumva pe Geoană?!”, s-a întrebat Oprescu. Conferința de presă, ținută într-un moment în care campania electorală nu începuse, l-a plasat în pole-position și i-a conturat imaginea de luptător anti-sistem. Peste câteva zile, Curtea de Apel i-a acceptat candidatura, dar candidatul nu a renunțat la retorica sa de persecutat al sistemului.
A urmat o campanie bizară, în care presa a semnalat faptul că PSD nu și-a susținut candidatul oficial, pe Cristian Diaconescu. Resursele care i-au fost alocate au fost minime, Diaconescu lansându-și candidatura la sediul PSD, fără o acțiune de amploare, în absența liderilor partidului. Afişele, fluturaşii şi pliantele candidatului pentru Bucureşti nu erau încă tipărite la jumătatea campaniei, PSD i-a organizat puține acțiuni și nu a fost comandat nici un sondaj care să-i măsoare şansele lui Diaconescu. Ion Iliescu l-a botezat pe Diaconescu drept „candidatul oficial”, anunțând că PSD îl va susține în turul doi.
Scenariu repetat în 2012
Intrat în finala cu Vasile Blaga (PDL), Oprescu a beneficiat de susținerea PSD, dar și divizarea PNL. În timp ce candidatul PNL la primărie, Ludovic Orban, a anunțat că nu poate recomanda electoratului liberal nici un finalist, vicepreședintele PNL, Crin Antonescu a pledat, explicit, pentru susținerea lui Oprescu. Susținerea politică plus un set de promisiuni fanteziste, prezentate cu mult talent oratoric (autostradă suspendată, parc cu căprioare în centrul Capitalei, plantarea a 600.000 de arbori) i-au asigurat victoria în fața lui Blaga. Oprescu a încercat să rejoace sceneta anti-sistem la alegerile prezidențiale din 2009, când a obținut, însă, doar 3,18% din voturi. De data aceasta PSD nu l-a mai susținut, preferând sprijinirea candidatului oficial Mircea Geoană.
În 2012, Oprescu a candidat într-o formulă inedită – independent politic susținut de USL. „Independența” a fost clamată chiar într-o conferință de presă comună cu liderii USL, Victor Ponta și Crin Antonescu. „Mă onorează prietenia cu dumneavoastră, cum mă onoarează prietenia poporului USL, pentru simplul motiv că ei reprezintă majoritatea bucureştenilor”, a spus Oprescu. De cealaltă parte a baricadei, PDL a defilat cu Silviu Prigoană, ignorând așteptările propriului electorat și facilitând victoria lui Oprescu din primul tur.
Alături de PSD
Deși a continuat să clameze că este independent, primarul a participat la lansarea USD în 10 februarie 2014, o alianță PSD-UNPR-PC, realizată în perspectiva ieșirii PNL din USL. Mai mult, Oprescu avea să confirme dorința de a candida din partea PSD la prezidențiale, făcând pasul înapoi doar după ce Victor Ponta și-a prezentat, oficial, candidatura.
În iulie anul acesta, Oprescu și-a anunțat intenția de a candida pentru al treilea mandat la Primăria Capitalei, bineînțeles cu aceeași ofertă. „Independent, susținut de partidul bucureștenilor și de oricare cetățean care se uită la orașul acesta, care se uită la ce a fost bun și la ce a fost mai puțin bun și el apreciază”, a afirmat Oprescu. De altfel, premierul Victor Ponta declara în urmă cu mai puţin de o lună că îl susţine pe Sorin Oprescu pentru obţinerea unui nou mandat la Primăria Capitalei, fiind vorba despre un sprijin reciproc. „Merg pe mâna lui Sorin Oprescu. Mereu am mers pe mâna lui Sorin Oprescu. Şi el m-a sprijinit pe mine“, spunea Ponta, pe 11 august.
Duminică, liderii PSD s-au ferit să comenteze reținerea lui Oprescu, în timp ce partidele din opoziție i-au cerut demisia. Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, a cerut demisia primarului general, Sorin Oprescu, după reţinerea acestuia de DNA, ea afirmând că soluţia potrivită pe viitor este „o administraţie nouă, integră, liberală”.
Demisia a fost cerută și de liderul M10, Monica Macovei, de liderul PMP, Eugen Tomac și de Nicuşor Dan, preşedintele Grupului de Iniţiativă al Uniunii Salvaţi Bucureştiul şi fost candidat la Primăria Generală.
