Harlem Desir, secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului francez al Afacerilor Externe a vizitat laserul de la Măgurele. Autoritățile române nu i-au putut ascunde probleme legate de infrastructură și de obținerea unor avize.
În cursul zilei de luni, la București, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Harlem Desir, a fost primit de şeful diplomaţiei române, Titus Corlățean. Marți dimineața, demnitarul francez a participat la deschiderea anului şcolar de la Liceul Francez „Anna de Noailles“. Ultima sa oprire a fost la Măgurele, unde a vizitat Centrul integrat de tehnologii fotonice avansate cu laser (CETAL) şi sediul proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP). În această ultimă locație s-a desfășurat și o conferință de presă la care au mai participat ministrul delegat pentru cercetare științifică, Mihnea Costoiu, și directorul proiectului de la Măgurele, Nicolae Zamfir.
Fără termen de finalizare
Prima întrebare a vizat situația delicată în care se află proiectul laserului ca urmare a faptului că Apele Romane nu a acordat, de 8 luni, aviz pentru începerea forajelor necesare celor 1.000 de pompe geotermale care să asigure energia centrului. Harlem Desir a oferit doar un răspuns diplomatic, normal în contextul în care rezolvarea acestei probleme este de competența statului român. L-am chestionat pe ministrul Costoiu despre o altă problemă la care statul român este corijent: starea deplorabilă a drumului care unește Bucureștiul de Măgurele. Acesta, lung de câțiva kilometri, ne-au precizat locuitorii din zonă, se află în cel de-al șaptelea an de lucrări, asfaltări, reamenajări. În acest moment se lucrează pe mai multe bucăți de drum cu circulație dirijată de semafoare și unde pe o bandă lipsește asfaltul cu desăvârșire – viteza medie este de 5 kilometri pe oră. Dacă investiția europeană pentru laserul de la Măgurele însumează peste 350 de milioane de euro, indolența și lipsa de coordonare a autorităților române face ca drumul de acces spre acest proiect să fie infernală iar un termen rezonabil până la remedierea situației nu există.
Nici Mihnea Costoiu nu a putut să ne ofere detalii suplimentare preferând să spună că infrastructura rutieră s-ar putea îmbunătăți fie cu bani europeni, fie atunci când autoritățile locale se vor pune de acord. Din acest motiv Guvernul nu se poate implica pentru urgentarea lucrărilor. Acum, însă, ne-a spus ministrul român se fac lucrări de canalizare care nu au nici o legătură cu proiectul laserului. “Chestiunea infrastructurii este extrem de importantă pentru proiectul de la Măgurele, de aceea în exercițiul bugetar 2014-2020 în toate programele operaționale vor exista zone dedicate infrastructurii în general. Această discuție am avut-o cu ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici. Pe de altă parte, infrastructura rutieră aparține de cele două comunități locale: Municpiul București și Consiliul Județean Ilfov. Dacă ar fi aparținut Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri, aflată în subordinea executivului, am fi cerut cancelariei premierului să intervină direct. Din ceea ce avem ca informații de la Primăria București, acum se lucrează la infrastructura de canalizare pentru ca după finalizarea acestor lucrări se va trece la infrastructura rutieră”.
Progrese pentru Schengen
Reamintim că lucrările de construire a clădirii care va găzdui cel mai puternic laser din lume au început în mai 2013. România s-a angajat în fata Executivului European să termine construcția de la Magurele în iunie 2015. În aceeași conferință de presă, demnitarul francez a apreciat că evaluările Comisiei Europene privind aderarea României la Spaţiul Schengen au arătat evoluţii foarte importante, potrivit Agerpres.
“Lucrăm în acest moment alături de colegii noştri, Guvernul român, la acest subiect şi în special în ceea ce priveşte aeroporturile Schengen”, a precizat Harlem Desir. Referitor la situaţia romilor, demnitarul francez a afirmat că: “chiar dacă există probleme serioase de reglat legat de traficul de persoane, de exploatarea copiilor, ele trebuie combătute’, a spus secretarul de stat francez, apreciind cooperarea poliţienească româno-franceză în lupta împotriva criminalităţii ca fiind una ‚foarte eficace”.
