Gabriela Baltag, președintele Asociației Magistraților din România, aflată în procedură de sancționare deontologică la Consiliul Superior al Magistraturii pentru că a atacat-o pe președinta Înaltei Curți, Livia Stanciu, vrea anularea unor prevederi ale Codului Deontologic și ale Legii CSM ca să scape de o eventuală pedepsire.
Secția de judecători a CSM va decide joi sancționarea deontologică a judecătoarei Baltag. Decizia secției poate fi atacată în Plenul CSM, format din 19 membri – nouă judecători, cinci procurori, ministrul Justiției, procurorul general al României, președintele ÎCCJ (care nu participă) și doi membri ai societății civile.
De ce riscă Baltag sancțiune deontologică
În luna mai 2015, judecătoarea Baltag a dat publicității o scrisoare în care îi cerea demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, în contextul judecării dosarului penal “Rarinca – șantajarea președintei ÎCCJ”.
Mariana Rarinca a stat șase luni în arest preventiv pentru șantajarea Liviei Stanciu. Apoi, a fost condamnată de Tribunalul București la trei ani închisoare cu suspendare. Rarinca a atacat sentința, iar instanța de apel (cu un judecător incompatibil) a achitat-o, dar ulterior, după admiterea unei contestații în anulare a DNA, a fost condamnată definitiv tot la trei ani cu suspendare.
După secvența achitării, președinta AMR, judecător la Tribunalul Neamț, susținea despre colega sa Livia Stanciu de la ÎCCJ, victimă în proces, că: “Prezența dumnevoastră în fruntea celei mai reprezentative instanțe, un etalon al dreptății, pune în pericol credibilitatea magistraților…Dovediți onoare, doamna judecător, așteptăm demisia dumneavoastră!”.
Prin această atitudinea publică, judecătoarea Baltag a încălcat cel puțin prevederea din Codul deontologic potrivit căreia “Judecătorii și procurii NU își pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională și morală a colegilor lor”.
Astfel de încălcări ale normelor deontologice atrag sancțiuni care blochează promovarea magistraților.
Cum se apără Baltag. Este ea mai presus de alți judecători?
Șefa AMR consideră, în apărarea sa, că unele prevederi ale Codului Deontologic al magistraților și al Legii CSM ar fi neconstituționale (deși e vorba de procedura sancționării deontologice, nu de procedura disciplinară)
Gabriela Baltag ar fi nemulțumită, spre exemplu, de faptul că, dacă se ajunge la votul în Plenul CSM, vor vota (pentru sau împotriva) sancționării ei și procurorii, ca și doi membri ai societății civile, care nu sunt inamovibili, cum sunt judecători, motiv pentru care procedura ar fi neconstituțională.
Specialiștii consultați de România Liberă spun că doamna Baltag ar confunda, intenționat sau nu, o sancțiune deontologică cu una disciplinară, jurisdicțională, unde se pot invoca excepții de neconstituționalitate. În plus, procurorii aleși în CSM nu mai activează la Parchete, ci sunt suspendați pe perioada mandatului de membru CSM, având statut egal cu cel al judecătorilor aleși.
Norel Popescu, cel ales în CSM cu autocarul PSD, s-a antepronunțat
Norel Popescu, judecător ales în CSM prin transportarea judecătorilor-alegători la secția de votare cu autocarul PSD, nu ar avea voie să voteze mâine în secția de judecători a CSM pentru sancționarea judecătoarei Baltag deoarece s-a antepronunțat.
În luna iunie anul acesta, în ședința de Plen a CSM transmisă în direct, Norel Popescu i-a prezentat scuze Marianei Rarinca în numele CSM, acuzând ca fiind nelegală încarcerarea ei preventivă.
Am incercat să-l întrebăm dacă se va abține de la discuții și vot, însă domnul Norel Popescu nu ne-a răspuns solicitării, deși a promis.
Specialiștii spun că prin prezentarea scuzelor chiar și Norel Popescu și-a criticat colegii care au admis arestarea preventivă a Marianei Rarinca, încălcând astfel Codul Deontologic și ar fi pasibil de sancțiune.
Coincidențe. Campanie orchestrată de denigrare a președintei Înaltei Curți
În mod bizar, cel puțin prin atitudine publică, pe lângă președinta AMR Gabriela Baltag și alți judecători – membri ai unor organizații profesionale -, corului de atacatori ai președintei ÎCCJ Livia Stanciu (intens mediatizate de Antena3 și România TV) li s-a alăturat și judecătoarea Risantea Găgescu.
Magistratul Găgescu a achitat-o în apel pe Mariana Rarinca, deși era în incompatibilitate și trebuia să se abțină de la judecare.
Incompatibilitatea s-a datorat faptului că judecătoarea Găgescu nu a promovat la Înalta Curte din cauza unor întrebări despre “eroarea judiciară” adresate de Livia Stanciu, membră CSM, în timpul examinării pentru accedere la instanța supremă. Găgescu nu a știut răspunsul la întrebare.
Pentru a-și apăra sentința de achitare a Marianei Rarinca, judecătoarea Risantea Găgescu a forțat legislația, încercând să intre ca parte în judecarea contestației în anulare în dosarul “Rarinca” . Ea a fost apărată de avocatul Corneliu-Liviu Popescu, apărător la un moment dat și al inculpatei (condamnată ulterior) Mariana Rarinca.
Coincidență, același avocat Popescu o apără pe șefa AMR, Gabriela Baltag, în fața CSM, pentru a evita sancțiunea deontologică.
