Nimeni nu mai contestă, astăzi, că pacienți din clubul Colectiv au contactat în spitalele din România infecții intraspitalicești. Oficialitățile au negat prima confirmare venită în acest sens de la Spitalul Militar din Belgia și obținută în premieră de „România liberă“. Responsabilii români au rămas pe funcții după aceste dezvăluiri.
Tragedia din Colectiv a avut loc pe 30 octombrie. În acea seară, și-au pierdut viața 27 de oameni, bilanțul tragediei ridicându-se în final la 64 de decese. Martori, victime, familii ale acestora, membri ai unor ONG-uri au susținut că operațiunea de intervenție și salvare a fost ineficientă și dezorganizată. În pofida acestor declarații, a faptului că primii pacienți din Colectiv au plecat spre spitalele din Occident abia după o săptămână de la tragedie, dar și a faptului că a decis să nu apeleze la Mecanismul Uniunii Europene de protecție civilă pentru a face transferurile pacienților în deplină siguranță, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, este, în continuare în funcție. Arafat a supraviețuit și unui raport al Corpului de Control al premierului care îl incriminează direct în cazul Colectiv. Documentul susține că se impune reformarea radicală şi îmbunătăţirea sistemului de asistenţă de urgenţă în caz de accidente colective, în condiţiile în care au fost deficienţe în funcţionarea instituţiilor. Pentru a-și păstra postul, secretarul de stat a declanșat o adevărată furtună mediatică contestând raportul prin apariții la televizor sau postări pe rețelele de socializare. Dacian Cioloș i-a acordat o întrevedere la finalul căreia premierul s-a mărginit să declare că scopul Raportului Colectiv nu este înlăturarea unor persoane.
Echipa mediatică de intervenții de la Ministerul Sănătății
Pe data de 8 decembrie, la aproape 40 de zile de la tragedie, perioadă în care numărul persoanelor decedate a continuat să crească, „România liberă“ publica, în exclusivitate, punctul de vedere al conducerii Spitalului Militar din Belgia – Military Hospital Queen Astrid Bruxelles – care confirma faptul că toți cei opt pacienți pe care i-a preluat din București erau infectați cu bacterii intraspitalicești. La câteva ore după ce am publicat răspunsul medicilor belgieni, la sediul Ministerului Sănătății a fost ținută o conferință de presă extraordinară cu scopul de a contracara aceste dezvăluiri. Managerul Institutului de Boli Infecţioase “Matei Balş”, Adrian Streinu-Cercel, a explicat, că în informaţiile transmise RL de spitalul din Bruxelles nu fac referire la o infecţie intraspitalicească, ci la o “colonizare” cu un anumit tip de germeni, însă care nu generează proces infecţios.”Colonizaţi, atenţie, şi nu infectaţi. Este o diferenţă majoră între colonizat şi infectat”, explica profesorul Streinu-Cercel care contesta că pacienții din Colectiv ar fi ajuns în Occident cu infecții dobândite în România. Secretarul de Stat din Ministerul Sănătății, Dorel Săndesc, s-a declarat indignat de reaua credință a jurnaliștilor care dacă tot nu ajută, ar trebui să nu încurce autoritățile. Concluzia celor doi oficiali: nu există confirmarea existenței infecților intraspitalicești la pacienții din Colectiv.
Raportările infecţiilor nosocomiale, suspecte
La numai o săptămână, pe 15 decembrie 2015, prezentam noi probe care ne confirmau ipoteza. Serge Jenesse, coordonatorul Centrului de Arsuri de la Spitalul Militar din Bruxelles a declarat într-o conferință de presă că „unul dintre lucrurile pe care le-am constatat în momentul în care pacienții (din Colectiv – n.n.) au sosit şi în zilele care au urmat este acela că aceştia erau purtătorii unor bacterii rezistente”. O tânără a confirmat că logodnicul său a ajuns la Spitalul Militar din Bruxelles cu infecții intraspitalicești. Iar Ramona Strugariu, care locuiește la Bruxelles și s-a aflat din primele zile alături de pacienții care au fost transferați în Belgia, ne-a oferit, în exclusivitate, numele bacteriilor. “Pacienții au venit contaminați din România cu klebsiella pneumoniae și cu acinetobacter”, ne-a dezvăluit Ramona Strugariu.
În pofida acestei evidențe, cei doi oficiali au rămas imuni la aceste acuzații.
Secretarul de stat Dorel Săndesc avea să demisioneze abia la trei luni după prezentarea acestor probe pe data de 15 martie. Dar Săndesc avea să fie numit, peste doar cîteva zile, prorector la Universității de Medicină și Farmacie Timişoara. Profesorul Streinu Cercel continuă să fie managerul Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș.
Gazeta Sporturilor a reușit să intre, zilele acestea în posesia a 13 dosare medicale complete ale unor tineri care au murit după Colectiv. ”Aceștia 13 nu sunt singurii care au murit din cauza infecțiilor. De fapt, foarte puțini dintre cei care au murit după o săptămână nu erau infectați! În toate cazurile prezentate au apărut bacterii extrem de periculoase. Analizele indică cu claritate faptul că aceste infecții au apărut în spitale, de unde de altfel și provin bacteriile. Răniții au murit în stare de septicemie fie în țară, fie în străinătate, acolo unde părinții susțin că au ajuns târziu, după amânări și fără ca ei să fie informați cu privire la riscurile crescute din unitățile bucureștene”, explică doctorii.
Autorități. Sfârșitul nu-i aici
Finalul acestui film tragic ar trebui să ruleze pe ecran următoarele explicații: secretarul de stat Raed Arafat, coordonatorul operaților de salvare și transfer, în funcție; Dorel Săndesc, avansat ulterior în poziția de de rector a unei prestigioase universități, a supraviețuit tragediei timp de 4 luni și jumătate; Nicolae Bănicioiu a continuat să coordoneze operațiunile de salvare din poziția de ministru al Sănătății și după demisia guvernului Ponta (aceasta a survenit pe 4 noimebrie și numai după proteste de stradă); există tot mai multe indicii că Popescu Piedone va candida și va obține un nou mandat de primar, deși a fost reținut de DNA, anul trecut, pentru că a autorizat ilegal clubul unde s-a petrecut tragedia. Medicul Streinu Cercel este manager la Institutul Matei Balș.
Spitale. Manageri neschimbați
Spitalele de la care provin dosarele ce confirmă că cel puțin 13 tineri au murit ca urmare a infecțiilor spitalicești sunt: Sfântul Pantelimon, Spitalul de Arși, Spitalul Municipal de Urgență și Sfântul Ioan, potrivit Gazetei Sporturilor. „România liberă“ a încercat încă din luna decembrie a anului trecut să afle din ce spital bucureștean au fost transferați spre Bruxelles pacienți cu infecții instraspitalicești. Singurul, Spitalul Militar a negat că ar fi trimis pacienți infectați spre Belgia. În rest, ne-am lovit de un zid de tăcere, cu Ministerul Sănătății în rol principal. Potrivit sursei citate, toți managerii spitalelor de mai sus se află și acum în funcție.