Arhiva Naţională de Securitate a SUA a declasificat, în urmă cu câteva zile, 800 de pagini de documente care arată care erau ţintele armatei americane în cazul izbucnirii unui război nuclear în perioada Războiului Rece, informează www.foxnews.com citat de Mediafax.
Armata americană era pregătită să atace mii de oraşe din regiunile unde comunismul era la putere, în Asia şi Europa, inclusiv în România.
Cele 800 de pagini de documente, care fac parte dintr-un plan întocmit în 1956 şi denumit „Studiu privind necesarul de arme nucleare”, au fost publicate pe site-ul Arhivei Naţionale de Securitate a SUA pe data de 22 decembrie, sub numele „Listele cu ţintele nucleare ale armatei americane în timpul Războiului Rece, declasificate pentru prima dată”.
Fiecare filă poartă mențiunea „Top Secret – Restricted Data”.
“Din informaţiile pe care le deţinem, niciun alt document de o asemenea însemnătate referitor la perioada Războiului Rece nu a mai fost desecretizat vreodată”, se arată pe site-ul nsarchive.gwu.edu, care descrie documentul ca fiind unul „terifiant”, ţinând cont de faptul că existau planuri pentru a fi atacate oraşe întregi din diverse colţuri ale lumii.
Documentele cuprind informaţii despre 1100 baze aeriene din blocul sovietic, prioritare fiind două aerodromuri din Belarus unde se aflau în acea perioadă bombardiere cu raza medie de acţiune, principala ameninţare la adresa statelor din Europa de Vest.
Pe liste apar însă peste 1.200 de localităţi şi puncte strategice din ţările comuniste, în primul rând Moscova şi Leningrad (acum Sankt Petersburg), dar şi din alte tări comuniste, din Germania de Est până în China.
Din România, pe liste apar oraşele Adjud, Alba Iulia, Chitila, Moineşti, Paşcani, Sfîntu Gheorghe, Ciceu, Vlăhița şi Vulcan, precum și câteva aeoporturi și aerodromuri militare: București Băneasa, București Otopeni, București Pipera, Arad, Alexeni, Buzău, Caracal, Caransebeș, Constanța – Mamaia, Craiova și Orașul Stalin (Brașov).
În documente se menţionează faptul că ţintele din estul Europei ar trebui atacate cu bombe de putere mai mică, pentru a face o diferenţiere clară faţă de URSS. Toate aceste ţinte ar fi urmat să fie atacate atât cu bombe cu uraniu, plutoniu sau hidrogen lansate din avion, cât şi cu rachete balistice intercontinentale în cazul unui război nuclear.
Arhiva Naţională de Securitate a SUA relevă, de asemenea, că spre deosebire de prezent, când Statele Unite şi Rusia negociază reducerea arsenalului nuclear, în acea perioadă a Războiului Rece, Statele Unite şi-au mărit numărul armelor nucleare de la 12.000 în 1955 la 22.000 în 1961, în punctul culminant al acelei perioade.
