Unul dintre membrii CNSAS, Dinu Zamfirescu, s-a aflat în situaţia de a fi cercetat chiar de colegii săi din cadrul instituţiei. Aceştia au decis că Zamfirescu nu a făcut poliţie politică, deşi ar fi fost „recrutat” de Securitate „pe bază de material compromițător“. Contactat de RL, liberalul a declarat că nu a văzut nici un motiv pentru a-şi da demisia din CNSAS.
Membrii Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității au fost puși în situația delicată de a analiza dosarele în care a fost identificat chiar unul dintre colegii lor, Dinu Zamfirescu. În cele din urmă, au decis, prin vot, că „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității, în sensul legii”.
„Am dat o decizie aplicând cu strictețe legea. Potrivit dosarelor, Zamfirescu nu a făcut un rău vădit cuiva. Există însă un preambul al adeverinței, în care punem la dispoziția publicului mai multe informații din dosare și îl lăsăm să judece singur”, a declarat, pentru „România liberă“, Adrian Cioflâncă, membru CNSAS.
Potrivit adeverinței nr. 1434, actualul membru CNSAS figurează într-un dosar de fond informativ, în care Direcția de specialitate a identificat informații transmise Securității de către „domnul Zamfirescu Gabriel Toma Nicolae Constantin, o notă informativă la sfârșitul căreia ofițerul a consemnat numele conspirativ Victor Sterescu (nume conspirativ atribuit cu ocazia recrutării sale pe bază de material compromițător, la data de 22.12.1961)”.
Întrebat dacă a semnat vreun angajament cu Securitatea sau dacă a furnizat note informative, Zamfirescu a declarat, pentru „România liberă“, că nu a semnat, dar a fost anchetat, de multe ori, de către ofițeri ai fostului serviciu de informații.
Mai mult, acesta nu vede nici o problemă de etică, atunci când colegii săi au fost nevoiți să analizeze dosarele în care apare numele său.
„Nu văd de ce să-mi dau demisia din cauza acestor dosare. Nu am furnizat note informative Securității, dar am fost anchetat foarte des, dus în case conspirative și întrebat tot felul de lucruri. Notele respective au fost scrise de ofițerul care mă chestiona“, a declarat Dinu Zamfirescu.
Din notele Securității reiese că acesta ar fi relatat ofițerului tot felul de informații despre oamenii pe care îi cunoștea, cine sunt, cu ce se ocupă și dacă aveau preocupări politice.
Zamfirescu avea numele de cod Sterescu
Într-un alt dosar, Direcția de specialitate a identificat următoarele informații transmise Securității de către domnia sa, în care ofițerul a consemnat numele conspirativ „Sterescu Victor”: „Sursa a fost invitată, în ziua de sâmbătă, 17.03.1962, la C.I., a cărui onomastică a sărbătorit-o. Au fost de față: M.A., fost membru TNL în calitate de vicepreședinte și apoi de președinte al organizației colegiale; V.I., fost membru în TNL, organizația Institutul Politehnic, B.R., fiul fostului ministru liberal M.B. (…). În afară de aceștia, mai erau circa 40 de persoane, cărora sursa nu le cunoaște vreo activitate politică, trecută sau prezentă, sau pe care sursa nici nu i-a cunoscut până la această ocazie. Sursa nu știe că ar fi existat, cu această ocazie, vreo discuție cu caracter politic, cu atât mai mult cu cât invitații erau destul de puțin cunoscuți unii cu alții. Sursa a aflat de la M.A. că A.K. va părăsi țara în scurt timp și va pleca în străinătate. M. s-a arătat mirat de acest fapt, deoarece nu știa că A. are rude în străinătate, care i-ar fi fi cerut ieșirea din țară”.
Născut în 1929 într-o familie boierească, nepot dinspre mamă al generalului David Praporgescu şi al colonelului Pavel Zamfirescu, aghiotant al regelui Carol I, dinspre tată, Dinu Zamfirescu a cunoscut de timpuriu mediile politice liberale şi ţărăniste interbelice. În vremea comunismului a fost arestat politic de cinci ori: prima dată în timpul marii manifestaţii pentru regele Mihai de la 8 noiembrie 1945, iar ultima dată, la Cluj, în 1956, acuzat de înaltă trădare, pe fondul represaliilor legate de Revoluţia din Ungaria. A reuşit să iasă din ţară în 1975, după 23 de cereri refuzate. În 2003, a fost inițiatorul, fondatorul și președintele Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc (INMER). Din 2012, este membru în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Comunismului (CNSAS) din partea PNL și tot în 2012 a fost numit președintele Consiliului Științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
