O nouă afacere controversată în Portul Constanța: după ce a primit 100 milioane de euro, apoi încă 10, o companie olandeză mai cere 23 de milioane de euro pentru lucrări suplimentare la digul portului. Actualul director al portului, însă, refuză să plătească și invocă un contract defectuos semnat de fostul director.
Iar fostul director al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime (CNAPM), Decebal Ștefan, este acuzat inclusiv de un raport al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor de nereguli la semnarea contractului. Pe vremea când semna acest contract, însă, în 2013, Decebal Ștefan era susținut puternic de un secretar de stat de la Transporturi, Valentin Preda. Un secretar de stat arestat la cererea DNA pentru că a încercat să îi transmită lui Liviu Dragnea date nedestinate publicității dintr-un dosar penal al DNA referitor la celebra Tel Drum SA din Teleorman.
Trei ani de lupte pentru un contract de 420 milioane de lei
Istoria dubioasă a contractului de lucrări la digul din Portul Constanța a început în 2010, când Compania Națională Administrația Porturilor Maritime a anunțat organizarea unei licitații. Obiectul acesteia: prelungirea digului de larg din Portul Constanța cu peste un kilometru (1.050 metri).
În primă fază, reprezentanții companiei de stat au atribuit contractul firmei Josef Mobius Bau AG. Însă licitația a fost contestată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, care a decis anularea acesteia și refacerea procedurii. Astfel, licitația a fost reluată, dar contractul a fost câștigat tot de Josef Mobius Bau AG. Procedura a fost din nou contestată, iar Curtea de Apel Constanța a decis eliminarea din competiție a firmei Josef Mobius. După doi ani de procese, în 2013, a fost organizată o nouă licitație. În urma căreia contractul a fost atribuit firmei olandeze Van Oord Dredging and Marine Contractors BV. Valoarea contractului a fost la acea dată de aproximativ 420 milioane lei, adică în jur de o sută de milioane euro. Banii au fost asigurați în proporție de 85% din fonduri europene, prin Programul Operațional Sectorial în Transport 2007-2013. Restul, de la bugetul de stat.
Contract suplimentat cu 41.000.000 lei
Valoarea contractului a fost suplimentată printr-un act adițional, semnat în 2015. Actualul director general al Administrației Porturilor Maritime, Nicolae Dan Tivilichi, a precizat pentru “România liberă” că „valoarea lucrărilor suplimentare a fost de 40.783.763 lei (fără TVA), în limita procentului de cheltuieli diverse și neprevăzute cuprinse în contract, respectiv 9,7% din valoarea contractului”.
În schimb, reprezentantul firmei Van Oord, Marius Stamat, nu consideră că prin semnarea actului adițional s-au suplimentat lucrările, deși recunoaște că firma olandeză a primit bani în plus față de valoarea licitată. „Contractul nu a fost niciodată suplimentat cu nici un 10%. Acea sumă a acoperit parțial lucrările suplimentare comandate de Administrație. Nu numai lucrări suplimentare, e vorba și de staționări, de mai multe. Acel 10% era pentru cheltuieli diverse și neprevăzute din contract. Administrația s-a oprit cu plata în limita aia”, a precizat Marius Stamat pentru RL.
Van Oord invocă -prevederile contractuale
Lucrările pentru prelungirea digului au fost finalizate în septembrie 2015. După un an, firma olandeză, prin Marius Stamat, a mai cerut printr-o notificare peste o sută de milioane lei, adică în jur de 23 milioane euro. Motivul? Van Oord a scos stabilopozi și blocuri evidate (din beton) din mare, lucrări pentru care a calculat daune, penalizări și despăgubiri.
De exemplu, Stamat a solicitat plata a peste zece milioane euro pentru „costurile aferente de staționare” și „costurile aferente extinderii de timp”. La această sumă a calculat dobânzi și penalizări în valoare de cinci milioane lei. Alte 40 de milioane lei au fost cerute pentru plata unor lucrări necertificate de inginer. Pentru aceste costuri a mai solicitat și plata unor daune de 1,5 milioane lei. Alte câteva zeci de mii de euro au fost solicitate pentru îndepărtarea pietrelor din zona de tranziție a digului. În plus, a mai cerut plata a 3,9 milioane lei „reprezentând dobânda contractuală, și anume costuri de finanțare (…) pentru facturile plătite cu întârziere”.
Marius Stamat a spus pentru RL că Van Oord are dreptul la suta de milioane de lei: „Este o datorie a Administrației Porturilor Maritime pentru lucrările efectuate la digul de larg. Lucrările au apărut în timpul execuției și nu s-au plătit. În plus, Administrația a modificat pro-iectul în timpul execuției -lucrărilor, ceea ce a dus la niște întârzieri. Aceste lucrări sunt adiționale. Noi spunem că, în conformitate cu contractul și desfășurarea lucrărilor, suntem îndreptățiți să primim banii”.
Portul a mutat disputa în justiție
Reprezentanții Administrației Porturilor Maritime consideră că pretențiile financiare ale firmei Van Oord nu sunt justificate. Ba chiar susțin că ar fi ilegale. Motiv pentru care au contestat în instanță notificările de plată ale olandezilor. Directorul Nicolae Tivilichi a precizat că nu a acceptat să plătească banii ceruți de olandezi pentru că ar exista un litigiu pe rol pe această temă. Despre care, însă, reprezentantul Van Oord, Marius Stamat, pretinde că nu știe nimic. „Nu există nici un proces între noi și ei. Încă nu am ajuns atât de departe. Poate a depus Administrația ceva, dar la noi nu a ajuns nimic”, a adăugat Stamat pentru RL.
Fostul director al Portului Constanța, responsabil de situație, Decebal Ștefan, nu a putut fi contactat pentru a lămuri problema.
Valentin Preda, „sifon“ în DNA pentru Dragnea
Valentin Preda fost trimis în judecată pentru divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, trafic de influență și complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității. În februarie 2013, procurorii DNA l-au săltat pe Valentin Preda din fața Ministerului Dezvoltării. Anchetatorii susțin că Valentin Preda primea informații confidențiale și secrete de stat din dosarele de corupție de la Emil Manolachi, ofițer de poliție judiciară din cadrul DNA. Ulterior, Preda a valorificat informațiile în interes personal sau în folosul unor alte persoane din anturajul său.
Practic, Valentin Preda este unul dintre foștii demnitari români care a reușit să penetreze și să obțină ilegal documente confidențiale și secrete de sub nasul procurorilor Direcției Națio-nale Anticorupție. Informațiile obținute de Preda făceau referire la compania Tel Drum SA, firmă racordată puternic, prin acționari și afaceri cu statul, la Liviu Dragnea, actualul șef al PSD. Cârtița lui Valentin Preda a fost comisarul-șef Dan Emil Manolachi, care lucra la Serviciul Specialiști din cadrul DNA.
Procurorul care instrumenta dosarul 67/P/2012 i-a cerut lui Manolachi să facă verificări cu privire la persoane fizice și juridice care apăreau într-un document clasificat al Serviciului Român de Informații. Imediat, Manolachi a luat legătura cu Preda și l-a informat despre dosarul de corupție în care era vizată firma Tel Drum. Preda i-a dat o cameră foto pentru a fotocopia documentele secrete. Pe 18 februarie 2013, secretarul de stat Valentin Preda s-a întâlnit cu Manolachi la stația de metrou Politehnica și a preluat camera foto. Imediat, Preda i-a dat un SMS lui Liviu Dragnea, în care îi solicita să se întâlnească pentru a-i prezenta „ultimele documente din Strategia Dunării”. Într-un final, cei doi au stabilit să se întâlnească a doua zi la Ministerul Dezvoltării.
A doua zi, pe 19 februarie 2012, la ora 09.25, Preda şi-a parcat autoturismul în fața clădirii în care funcționează Ministerul Dezvoltării Regionale. El a fost oprit de procurori. Asupra sa a fost găsită o sacoşă cu aparatul foto. Procurorii DNA l-au acuzat pe Valentin Preda de divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, trafic de influență și complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității. Pentru aceste capete de acuzare, Preda a fost trimis în judecată.
VERIFICARE. Controlorii Transporturilor: – Decebal Ștefan, negocieri în defavoarea statului
Corpul de Control al Ministerului Transporturilor a verificat contractul pentru prelungirea digului din Portul Constanța, la scurt timp după ce a fost semnat. În urma controlului, s-au constatat mai multe nereguli. De exemplu, s-a constatat că conducerea executivă a CN APM SA Constanța a aprobat plata avansului prevăzut de acordul contractual în sumă de 52,4 milioane de lei, aproximativ 12,4 milioane de euro, către Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, fără respectarea legii și a condițiilor contractuale. În plus, s-a mai constatat că s-au modificat și s-au adăugat clauze contractuale în defavoarea CNAPM.
Directorul Nicolae Tivilichi a precizat că, în urma raportului prezentat în 2015, Consiliul de Administrație a solicitat un audit intern și unul extern pentru a combate raportul Corpului de Control. „Concluziile celor două rapoarte de audit nu au confirmat concluziile raportului Corpului de Control. La acea dată, CN APM SA, la dispoziția Consiliului de Administrație, a contestat raportul în instanță, însă instanțele judecătorești au stabilit că acest gen de acte nu face parte din categoria celor administrative și nu poate face obiectul unei acțiuni în contencios administrativ”, a completat Tivilichi.
LEGĂTURĂ. Contractul, semnat de omul lui Valentin Preda
Contractul între Van Oord și Administrația Porturilor Maritime a fost semnat în anul 2013. Atunci, la conducerea companiei de stat se afla Decebal Șerban, prieten cu Valentin Preda, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și ex-consilier al lui Radu Mazăre. În iulie 2013, Decebal Șerban a declarat într-o conferință de presă că este prieten cu Valentin Preda, dar că nu este omul lui Radu Mazăre: „Nu am legătură cu Mazăre. Nu sunt omul lui Mazăre. E adevărat, sunt prieten cu Preda”. Ștefan nu a dat mai multe detalii despre relația de prietenie cu omul de casă al lui Radu Mazăre, Valentin Preda.
Conform declarațiilor de avere din 2009, Decebal Șerban a fost pentru o scurtă perioadă de timp consilierul personal al lui Valentin Preda. În acea perioadă, Preda era secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
AVERE. Decebal Șerban, 13 terenuri pe litoral
Tot din declarațiile de avere rezultă că Decebal Șerban deține nu mai puțin de 13 terenuri intravilane, agricole și fânețe în județul Constanța. Toate au fost cumpărate în ultimii 16 ani. De exemplu, în 2012 a cumpărat un teren agricol de 8 ha în localitatea Negru Vodă. Un an mai târziu a mai cumpărat un teren extravilan de 3 ha în Năvodari. În 2016, a mai cumpărat două terenuri în suprafață totală de 1.200 mp în localitatea Palazu Mare din Constanța.Decebal Șerban nu și-a investit banii numai în terenuri. A cumpărat acțiuni la BRD, Banca Transilvania și la cinci SIF-uri.
