Spitalul de Pneumoftiziologie din Roşiorii de Vede şi la Spitalul Municipal din Oradea,unde au fost percheziția DNA și DIICOT, vor fi verificate și de Corpul de Control al Ministerului Sănătății, a anunțat ministrul Nicolae Bănicioiu, citat de Mediafax.
"Vom trimite Corpul de control la Spitalul de Pneumoftiziologie din Roşiorii de Vede, unde procurorii DNA fac cercetări, şi la Spitalul Municipal Oradea, unde procurorii DIICOT au făcut percheziţii la Secţia Oncologie. Echipele de control vor pleca la cele două unităţi sanitare săptămâna viitoare", a spus ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut, joi, percheziţii la Spitalul de Pneumoftiziologie din Roșiorii de Vede, într-un dosar în care fostul prefect al judeţului Teleorman Teodor Niţulescu este suspectat de abuz în serviciu, conflict de interese şi efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea îndeplinită.
În acelaşi dosar au fost făcute percheziţii şi la un conac şi un apartament ale fostului prefect Teodor Niţulescu, la trei primării din judeţ şi la patru firme, două dintre acestea fiind controlate de Niţulescu.
În cazul Spitalului de Pneumoftiziologie din Roșiorii de Vede, procurorii fac cercetări pentru abuz în serviciu privind nerespectarea de către conducerea unităţii sanitare a prevederilor legale referitoare la achizițiile publice prin atribuirea directă a unor contracte de furnizare bunuri și prestări servicii și plata integrală a facturilor către furnizori anterior livrării efective a bunurilor sau recepției serviciilor, favorizând astfel societăți controlate de Niţulescu, aflat în funcţia de prefect al județului Teleorman la data încheierii contractelor.
Tot joi, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au făcut percheziţii la Secţia Oncologie a Spitalului Municipal Oradea, dar şi la farmacii şi medici de familie, într-un dosar în care 50 de persoane sunt suspectate că au decontat medicamente în baza unor documente false, prejudiciul fiind de aproximativ cinci milioane de euro.
Conform DIICOT, în perioada 2012-2014 membrii grupării au fraudat Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin creşterea artificială a cuantumului vânzărilor aferente medicamentelor cu şi fără contribuţie personală, utilizate în tratamentul ambulatoriu şi medicamentelor şi materialelor sanitare care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale cu scop curativ, şi implicit a sumelor raportate şi ulterior decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
