Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Bacteriile „românești”, cele mai rezistente din Europa. România, campioană la consumul de antibiotice

Bacteriile „românești“ au devenit mai rezistente din cauza excesului de automedicamentație practicat în țara noastră. Observatorul Român de Sănătate a lansat un raport în care critică neglijenţa autorităţilor în privinţa acestui fenomen alarmant.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 22.11.2017 - 19:01

Bacteriile „românești“ au devenit mai rezistente din cauza excesului de automedicamentație practicat în țara noastră. Observatorul Român de Sănătate a lansat un raport în care critică neglijenţa autorităţilor în privinţa acestui fenomen alarmant.

Problema rezistenței la antibiotice a captat atenția publicului românesc doar după tragedia de la Colectiv, când mai multe victime internate în spitalele românești au fost colonizate cu bacterii rezistente, îngreunând tratamentul unor răni deja foarte complicate. De altfel, înalți oficiali europeni, precum directorul Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, dr. Marc Sprenger, au atras atenția încă din 2014 că România se află în “zona roșie” și că soluțiile depind în mare măsură de “voința politică”.

În 2016, au fost implementate mai multe acțiuni menite să încurajeze utilizarea rațională și ponderată a antibioticelor și să limiteze fenomenul rezistenței la antibiotice. Însă, cu cât momentul Colectiv s-a îndepărtat, cu atât elanul autorităților a scăzut, ajungându-se ca în 2017 să se înregistreze stagnări în mai multe zone de acțiune.

Situația consumului de antibiotice la nivelul Uniunii Europene plasează România pe locul al 4-lea şi se constată creșterea rapidă a consumului de antibiotice de ultimă intenție (carbapeneme și colistin). Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor analizează, într-un nou raport, situația anului 2016, care relevă că, în ceea ce privește rezistența bacteriilor izolate din infecții grave, invazive, situația României este următoarea:

- Klebsiella pneumoniae rezistență/intermediară la carbapeneme la același nivel ca și anul trecut 35,9%. Locul 3 în UE 

- Pseudomonas aeruginosa rezistent la carbapeneme, scădere de la 66% la 52%, dar în continuare locul 1 în UE

- Acinetobacter spp-multirezistent la carbapeneme, aminoglicozide și chinolone, în creștere față de anul trecut, 82,9%.  Locul 2 în UE

- Streptococcus pneumoniae-rezistent la eritromicină. Locul 3 în UE (39%) Rezistent la penicilină. Locul 1 în UE (41,1%)

Staphylococcus aureus- cel mai mare procent din UE  de tulpini MRSA (rezistente la meticilină) 50,5%. Locul 1 în UE

- Enterococcus faecium rezistent la vancomicina 39%.  Locul 1 în UE.

Chiar dacă la câteva dintre bacteriile aflate în supraveghere s-a semnalat o ușoară scădere a rezistenței față de anii precedenți, valorile înregistrate încă ne plasează pe primele locuri în UE iar la unele specii se semnalează creșteri îngrijorătoare (Acinetobacter spp., Enterecoccus faecium).

Autorităţile neglijează situaţia

Un studiu recent constată că principala cauză a rezistenței la antibiotice este corupția și calitatea redusă a guvernanței și respectării regulilor existente. Ambii factori continuă să fie prezenți în sistemul medical românesc. Medicii solicită implementarea de urgenţă sau continuarea măsurilor privind reducerea consumului de antibiotice prin eliminarea prescripţiei exagerate sau nepotrivite; informarea permanentă a publicului privind importanţa utilizării judicioase a antibioticelor, numai pe bază de prescripţie, în doza şi pe durata recomandată de către medic.

De asemenea, specialiştii atrag atenţia că este necesară reducerea posibilităţii de transmitere a bacteriilor multirezistente în unităţile medicale prin screening-ul pacienţilor purtători, precum şi îngrijirea lor separată, însuşirea noţiunilor de prevenire a transmiterii infecţiilor de către tot personalul medical şi informarea pacienţilor asupra conduitei igienice de urmat. În plus, este necesară îmbunătățirea și extinderea capacității de diagnostic microbiologic în spitale, a supravegherii și controlului circulației bacteriilor multirezistente și a infecțiilor asociate asistenței medicale.

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, prof. dr. Alexandru Rafila, avertizează că situaţia consumului de antibiotice la nivelul UE plasează România pe locul al patrulea, în scădere faţă de anul precedent cu zece procente. Situaţia rămâne însă „gravă” deoarece continuă creşterea rapidă a consumului de antibiotice de rezervă, care ar trebui să fie prescrise în ultimă instanţă, potrivit celui mai recent studiu realizat de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor. 

El a mai spus că, în fiecare an, instituţia elaborează un raport în ceea ce priveşte rezistenţa bacteriilor la antibiotice şi un altul referitor la consumul de antibiotice în ţările membre ale UE, plus Norvegia şi Islanda. „În ambele rapoarte suntem încă pe primele locuri, atât în ceea ce priveşte consumul de antibiotice, suntem pe locul patru în UE, în scădere faţă de anul precedent, de 10-11%, dar şi în ceea ce priveşte bacteriile multirezistente la antibiotice, izolate în cazul infecţiilor invazive“, a menţionat
Rafila.   

Statistici alarmante

- România este în Top 5 în UE la consumul de antibiotice;

- Românii consumă extrem de multe antibiotice care favorizează şi agravează apariția bacteriilor rezistente la tratament;

- Consumul excesiv de antibiotice duce la creșterea numărului bacteriilor rezistente la tratament;

- România este statul din UE cu cel mai mare procent de folosire a antibioticelor fără prescripție medicală.

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...