Ministerul Sănătăţii a lansat o serie de reguli tehnice pentru curățarea, dezinfecția și sterilizarea în spitalele româneşti. Este vorba de primul act normativ din pachetul legislativ privind controlul infecțiilor nosocomiale, Ordinul 961/2016, aprobat și publicat în Monitorul Oficial. Conform recomandărilor Comisiei Europene, termenul de infecții nosocomiale se redefinește și devine „infecții asociate îngrijirilor medicale”.
Conținutul actului cuprinde:
1. Normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în spitale.
2. Tehnica de lucru și de interpretare pentru testele care evaluează eficiența curățeniei și a dezinfecției.
3. Procedura recomandată pentru igiena și dezinfecția mâinilor personalului din spitale.
4. Metodele de aplicare a dezinfectanților chimici în funcție de suportul carea urmează a fi tratat.
5. Metodele de evaluare a derulării și eficienței procesului de sterilizare.
În afara acestor norme tehnice ce vor trebui aplicate în unitățile sanitare, OMS 961/2016 stipulează că, la achiziția de produse de curățenie și dezinfecție, toate spitalele sunt obligate să solicite avizul Comisiei Naționale de Produse Biocide și rezultatele testelor de eficacitate în baza cărora a fost emis avizul pentru produsul respectiv.
Citeşte şi: Infecţiile nosocomiale din spitalele româneşti, în atenţia experţilor internaţionali
În ceea ce privește testele de autocontrol din unitățile sanitare, acestea vor fi efectuate cu o frecvență care trebuie să țină cont de zonele de risc din spital, circulația germenilor în unitate și rezultatele screening-ului la pacienți. Cu alte cuvinte, există o frecvență fixă a acestor teste prevăzută în planul anual de combatere și prevenire a infecțiilor asociate îngrijirilor medicale, dar se introduce și obligativitatea de a derula teste de autocontrol ori de câte ori o impune situația epidemiologică. În perioada imediat următoare, vor fi adoptate și celelalte acte normative cu impact direct asupra prevenirii și controlului infecțiilor asociate îngrijirilor medicale.
Citeşte şi: Lecţie de curăţenie într-un SPITAL, cu 0,35% infecţii nozocomiale: mop preîmbibat şi lavete diferenţiate
Ministerul Sănătății subliniază faptul că respectarea regulilor de igienă a mâinilor de către personalul medical și de către pacienți este o parte esențială a oricărui demers de prevenire a infecțiilor din spitale.
Cum se transmit infecţiile nosocomiale
Infecţiile nosocomiale se pot transmite atât de la pacient la pacient, cât şi de la personalul medical la pacient sau invers, folosind calea aerului (prin strănut, tuse), prin contact direct cu suprafaţa corporală a pacientului (prin atingere, palpare, percuţie etc), prin contact indirect cu obiecte contaminate sau prin acte invazive, cum ar fi unele proceduri de diagnostic sau operaţii. În organismul uman, există anumite zone sau organe care sunt mai vulnerabile la acţiunea germenilor ce conduc la apariţia infecţiilor, cum ar fi: sistemul circulator, tractul urinar, tractul gastrointestinal, plămânii şi în special plăgile operatorii.
Citeşte şi: Minciuna, mai periculoasă decât microbul
Germenii cei mai comuni care duc la apariţia acestor infecţii sunt: Clostridium Difficil, Stafilococul Auriu, Enterobacteria, Enterococul (rezistent la un antibiotic numit Vancomicina).
STATISTICI
România este una din ţările europene cu cea mai mare rată a infecţiilor nosocomiale, în ciuda raportărilor false din ultimii ani. În plus, scandalul dezinfectaţilor diluaţi de la firma Hexi Pharma, care a provocat şi demisia ministrului Sănătăţii Patriciu Achimaş Cadariu, a adus în atenţia autorităţilor şi a opiniei publice lacunele legislative şi administrative din sistemul sanitar în privinţa controlului acestor infecţii intraspitaliceşti.
Între anii 2010 şi 2015 au fost înregistrate peste 57.000 de infecţii nosocomiale în spitalele din Romania, cele mai multe fiind constatate în unităţile sanitare din judeţele Iaşi, Cluj şi Timiş şi din Capitala, iar secţiile cu cele mai mari probleme sunt ATI, Chirugie, dar şi Pediatrie, potrivit Ministerului Sănătăţii.
În fiecare an, în Europa, peste patru milioane de oameni dezvoltă o infecţie asociată îngrijirii medicale. Specialiştii atrag atenţia că acest lucru se traduce atât prin creşterea numărului de zile de spitalizare, adică în jur de 16.000.000 de zile extra, cât şi prin costuri financiare directe uriaşe – 7 miliarde de euro. Numărul deceselor cauzate anual de infecţiile nosocomiale este de aproximativ 37.000. Însă, 20%-30% dintre aceste infecţii ar putea fi prevenite printr-o igiena riguroasă şi prin programe eficiente de control.
