Consiliul Concurenţei va face publice, în această toamnă, rezultatele noului studiu despre piaţa farma din România, aflată în centrul unor dezbateri publice controversate şi al unor investigaţii media de amploare.
Accesul la medicamentele de ultimă generaţie este încă dificil în România, iar producătorii şi distribuitorii din domeniu reclamă menţinerea taxei de claw-back, care împovărează firmele de pe piaţa farmaceutică. La rândul lor, asociaţiile de pacienţi atrag atenţia în mod constant asupra dificultăţilor întâmpinate în privinţa disponibilităţii tratamentelor eficiente, dar şi asupra costurilor foarte mari ale multor medicamente. În plus, apriga dispută dintre producătorii de medicamente generice şi cei ai medicamentelor inovative, de ultimă generaţie, riscă şi ea să afecteze piaţa.
Exportul paralel de medicamente, călcâiul lui Ahile
Însă, cea mai mare problemă este, potrivit specialiştilor, exportul paralel de medicamente, care de multe ori este neglijat de distribuitori, chiar dacă există o presiune crescută pe cererea internă. În acest context, Consiliul Concurenţei recomandă monitorizarea mai eficientă de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale la fiecare nivel al lanţului de aprovizionare cu medicamente, inclusiv la nivel de farmacie. Astfel, producătorii trebuie să asigure, în primul rând, cantităţi suficiente pentru acoperirea nevoii naţionale, iar distribuitorii să aprovizioneze cu precădere piaţa internă, exportul fiind posibil în situaţia în care există cantităţi excedentare.
Consiliul Concurentei prezintă aceste recomandări în noul său raport, realizat în urma unei anchete sectoriale pe piaţa farmaceutică, document aflat pentru consultare publică pe site-ul instituţiei. Experţii au declanşat o investigaţie la compania Novartis Pharma Services Romania SRL, filiala din România a grupului farmaceutic elveţian Novartis (care ocupă locul secund pe piaţă, cu cu vanzari de circa 140 de milioane de euro in 2015 si o cota de piata de 5,5%), în privinţa unui posibil abuz de poziţie dominantă prin implementarea unui proiect pilot de distribuţie directă către anumite farmacii, în paralel cu distribuţia tradiţională, în timp ce filiala din România a gigantului farmaceutic GSK este suspectată de o posibilă încalcare a legii concurenţei. De asemenea, Consiliul Concurentei are in analiza posibila incalcare a legii concurentei de compania GSK Romania, filiala romaneasca a grupului farmaceutic britanic GlaxoSmithKline (GSK), pentru modul de implementare a unui sistem de distributie directa catre farmacii. Companiile farmaceutice au refuzat să comenteze, până la finalizarea investigaţiei Consiliului Concurenţei.
Atracţia adaosului procentual la medicamentele mai scumpe
“Consiliul Concurenţei consideră domeniul farmaceutic ca fiind unul prioritar şi va continua să monitorizeze piaţa pentru a identifica eventuale disfunctionalităţi care ar putea afecta mediul concurenţial sau pacientul“, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, care atrăgea atenţia că este şi un interes al farmaciştilor şi al distribuitorilor de a comercializa medicamentele mai scumpe pentru că au un adaos procentual. Pentru a remedia din deficienţele legate de aprovizionare şi costuri, mulţi dintre producători propun aplicarea şi în România a sistemului de distribuţie “direct to pharmacies”, un model de success la nivel european, în care distribuitori devin operatori logistici.
Recent, Guvernul a aprobat introducerea a 21 de noi medicamente, în contextul noilor reglementări privind Lista medicamentelor de care beneficiază asigurații români, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Totodată, au fost aprobate şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate.
Noile medicamente introduse în lista celor prescrise compensat sau gratuit sunt molecule inovative destinate în principal tratamentului pacienților cu afecțiuni oncologice (12 molecule), cu mențiunea că 5 dintre acestea sunt medicamente orfane (asigură tratamentul bolilor rare, fără alternativă terapeutică). De asemenea, sunt introduse pe listele medicamentelor compensate și gratuite molecule destinate următoarelor arii terapeutice: scleroza multiplă, spondilita ankilozantă, diabet zaharat, boală pulmonară obstructivă cronică, fibroză pulmonară idiopatică, keratoză actinică, prevenirea bolilor cardiovasculare majore și angina pectorală cronică.
Medicii, agenţi de vânzări?
Consiliului Concurenţei a descoperit că mai mult de jumătate dintre pacienţi cumpără medicamentele recomandate de medici, de obicei medicamente inovative, scumpe, în detrimentul echivalentelor generice, mai ieftine, de la farmaciile la care au fost direcţionaţi de către aceştia. Şi acest fapt se întâmplă în contextul în care, potrivit reglementărilor în vigoare, prescrierea medicamentelor se face pe substanţă activă şi doar în situaţii excepţionale, justificate, pe denumire comercială. Potrivit rezultatelor investigaţiei instituţiei de control, unii dintre medici sunt sponsorizaţi de industria farmaceutică să promoveze anumite medicamente şi să trimită pacienţii la anumite farmacii. Astfel, o companie producătoare de medicamente inovative alocă aproximativ 9% din cifra de afaceri pentru activităţi de promovare, iar o companie producătoare de medicamente generice aproximativ 5%. Astfel, în 2014, cheltuielile promovarea şi publicitatea s-au ridicat la 362 milioane lei.
Cele mai multe numeroase plăți sunt făcute pe următoarele specializări:
– Medici de familie (36% din medicii beneficiari)
– Cardiologi (12%)
– Specialiști de medicină internă (6%)
Consiliul Concurenţei recomandă eliminarea avantajelor care pot fi oferite medicilor de reprezentaţii farmaciilor sau ai distribuitorilor pentru ca aceştia, la rândul lor, să distribuie către pacienţi cupoane promoţionale valabile doar în anumite farmacii. În acest fel, va exista o concurenţă reală între farmacii, bazată pe preţuri competitive şi servicii de calitate. În ceea ce priveşte motivarea distribuitorilor şi a farmaciilor de a elibera medicamente ieftine, o soluţie ar fi ca această activitate să devină rentabilă prin aplicarea unei sume fixe pe serviciu de distribuţie, respectiv farmacie. De asemenea, pentru ca distribuitorii, respectiv farmaciile să nu mai comercializeze sau promoveze un anumit medicament în detrimentul altuia, o soluţie ar fi limitarea discounturilor oferite, spune Consiliul Concurenţei.
Medicamente inovative versus generice
Autoritatea de control a constatat că există pieţe în care, odată cu apariţia variantelor generice ale unui medicament inovativ, creşte cota de piaţă a altor medicamente inovative, pentru care nu există încă echivalent generic. Concluziile sunt similare cu cele din investigaţia sectorială anterioară, din 2011, care atrăgea atenţia că există un grad ridicat de concentrare a anumitor pieţe din cauza comercializării cu precădere a unor medicamente inovative.
O altă problemă constatată de experţi este că multe companii farmaceutice nu au actualizat preţurile la medicamente, fiind realizate în acest mod încasări mai mari de aproape jumătate de miliard de lei. „O altă concluzie a Raportului este faptul că nu toţi producătorii au actualizat preţurile medicamentelor, conform reglementărilor în vigoare (Ordinul 75/2009). Astfel, suma minimă încasată în plus, în anul 2014, de către aceştia, se ridică la cca. 467 milioane lei (aprox. 103 milioane euro)”, se arată în documentul Consiliului Concurenţei.
În plus, în raport se precizează că “majoritatea distribuitorilor condiţionează livrarea medicamentelor foarte solicitate şi care se vând bine de achiziţionarea de către farmacie a altor medicamentelor pe care nu le doreşte şi nu le-ar comanda dacă nu ar fi nevoită. Această vânzare legată afectează cash-flow-ul farmaciilor şi abilitatea acestora de a se concura efectiv pe piaţă”. De aceea, Consiliul Concurenţei recomandă Ministerului Sănătăţii introducerea în Legea sănătăţii, a unei prevederi care să interzică vânzarea legată (sub formă de pachete) în cazul activităţilor dedistribuţie de medicamente.
De asemenea, pentru îmbunătăţirea disponibilităţii medicamentelor, autoritatea de concurenţă recomandă distribuitorilor aprovizionarea tuturor farmaciilor, nu doar a celor integrate. “De la data de 1 ianuarie 2017, farmacia şi distribuitorul trebuie să devină entităţi separate şi, prin urmare, vor fi obligate să aibă gestiuni diferite. În acest fel, nu va mai fi posibil exportul medicamentelor care au ajuns în farmacii şi se va reduce posibilitatea apariţiei unor medicamente contrafăcute” – susţine Consiliul Concurenţei, care recomandă, totodată, includerea unui medicament în Listele de decontare de îndată ce acesta a primit autorizaţie de punere pe piaţă şi decizie de preţ.
Conform unui studiu privind impactul industriei producătoare de medicamente inovatoare în România, realizat de PricewaterhouseCoopers în țări precum Danemarca, Marea Britanie, Austria, Norvegia, perioada necesară de introducere a unui medicament pe lista de compensate este sub 200 zile. Însă, pacienţii din România au aşteptat peste 2000 de zile pentru a avea acces la 55 de medicamente noi, introduse în 2014 şi 2015, din cele peste 100 de medicamente incluse pe lista de aşteptare.
