Lista de aşteptare pentru transplant de cornee la Spitalul Militar Central din Capitală numără peste 300 de persoane, însă, la fel ca la ficat, rinichi şi cord, operaţiile depind de numărul de donatori în moarte cerebrală, informează Mediafax.
"Lista de aşteptare este foarte mare. Pentru că fiecare dintre noi consultăm, facem o listă comună în care selectăm care este cel mai urgent, care este cel mai grav, care este ochi unic. Cred că, în momentul de faţă, suntem aproape singurii care facem transplant de cornee cu cornee de la Agenţia Naţională de Transplant, cu excepţia clinicii din Iaşi, care face operaţii când sunt donatori în zona lor. Important este că, pentru această intervenţie, pacienţii nu au de plătit aproape nimic. Corneea este oferită gratuit de la Agenţia de Transplant şi costurile sunt minime, pentru nişte consumabile pe care le folosim strict în momentul operaţiei", spune dr. Daniela Şelaru, medic primar la Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central şi secretar al Societăţii Române de Oftalmologie.
Potrivit medicului, lista de aşteptare pentru transplant de cornee este foarte mare deoarece o astfel de intervenţie costă, în sistemul privat sau în străinătate, minimum 2.000 de euro pentru un ochi.
Transplantul de cornee poate fi făcut din primele zile de viaţă ale pacientului, dacă este nevoie, şi până când acesta ajunge în jurul vârstei de 90 de ani.
"Pentru noi (medicii – n.r.), operaţia decurge la fel şi este una dintre cele mai frumoase şi elegante operaţii care se poate face în chirurgia ochiului. Transplantul se face atunci când corneea este opacizată şi nu vede bine. Nu are simptome foarte jenante decât în fazele acute ale afecţiunii. Dar, indiferent de cauză, corneea cu transparenţă parţială sau totală vede doar lumina. Este esenţial să vadă lumina. Dacă nu vede lumina, înseamnă că lobul optic este afectat şi atunci nu mai pot să fac (transplantul – n.r.) decât în scop estetic. Pacineţii rămân în spital după transplant cam şase-şapte zile. Este nevoie de control lunar, timp de aproximativ un an", a mai spus medicul.
Dr. Daniela Şelaru a refăcut şi istoria transplantului de cornee la Spitalul Militari din Bucureşti. "A început cam în anul 1967-1968, datorită regretatului profesor Mircea Olteanu – profesorul nostru, al tuturor celor care facem astăzi chirurgie de cornee. Această clinică din Spitalul Militar s-a numit iniţial Secţia de transplant de corneee. Era chiar pe frontispiciul clădirii în care funcţiona Clinica de oftamologie la momentul respectiv şi a fost prima şi foarte multă vreme unica secţie clinică de oftamologie din România care a practicat transplantul de cornee. Eu lucrez neîntrerupt în această clinică din 1980. Iată că, foarte curând, în 1 februarie 2015, vor fi 35 de ani de când lucrez în clinică şi fac transplante de cornee", a povestit medicul.
Tot dr. Şelaru a explicat de ce în prezent se fac mult mai puţine transplanturi decât acum 25-30 de ani. "În ultimii 13-14 ani, s-a schimbat legislaţia noastră, care trebuia să se conformeze legislaţiei europene de prelevare de organe şi de ţesuturi. Nu puteam fi decât aliniaţi, or până la acea dată transplantele de cornee le-am făcut cu cornee recoltată de la oameni decedaţi, în primele cinci-şase ore de la deces şi pe care le recoltam de la Institutul de Naţional de Medicină Legală. Corneea se recolta cu avizul medicilor legişti. Acest lucru a fost posibil întrucât corneea nu este un ţesut vascularizat şi poate fi recoltat şi după decesul donatorului. Legislaţia erau mult mai puţin restrictivă. Astfel, din 1975 până în 2001-2002 s-au făcut fluent aceste transplanturi. Atunci, săptămânal, erau între patru şi şase transplanturi de cornee, în funcţie şi de solicitările pacienţilor. Sigur că erau mulţi, fiindcă (Spitalul Militar – n.r.) era aproape singurul loc din ţară unde s-au efectuat cu rezultate foarte bune".
Din 2002-2004 însă, mai exact de la apariţia legii ce nu separă organele de ţesuturi, medicii nu mai au voie să recolteze decât de la pacienţii în moarte clinică, moarte cerebrală, cu acordul explicit al aparţinătorilor de gradul I, a continuat Daniela Şelaru.
"Astfel, în primii ani după 2004-2005, am făcut 25-30 de transplanturi pe an. De la cinci-şase pe săptămână, ajunsesem la 30 pe an. Cel mai mare număr de transplanturi l-am avut în 2013, în jur de o sută. Anul acesta, a pornit foarte bine, dar sunt săptămâni în care putem să facem şase-şapte transplanturi şi sunt perioade în care o lună de zile nu avem niciun donator. De exemplu, de la 1 octombrie, nu am avut niciun donator", a mai spus medicul.
Dr. Şelaru a subliniat, pe de altă parte, că ar fi necesară o bancă de cornee atunci când vor fi donatori foarte mulţi. "În momentul de faţă, corneea se recoltează şi nu se conservă, pentru că nu avem posibilitatea să o conservăm", a mai spus medicul.
