Interviu. Curentul antivaccinare, susținut de persoane care nu au expertiză

Una dintre cele mai frecvente și mai grave afecțiuni ale ficatului este hepatita. Hepatita reprezintă un proces de inflamare a ficatului, însoțit sau nu de apariția unor leziuni permanente ale țesutului hepatic. Este o boală infecțioasă de natură virală, toxică sau microbiană care, netratată la timp, poate conduce la distrugerea celulelor hepatice.

Conform unor sta­tistici in­terna­ționale, una din 12 persoane suferă de hepatită, uneori fără să știe. După incidența bolii, România se află pe primele locuri în Europa, printre considerente aflându-se igiena precară din unele comunități, neefectuarea unor controale medicale periodice, dar și costul ridicat al tratamentului. Există mai multe forme ale acestei afecțiuni, cele mai cunoscute fiind hepatita tip A, B, C, D, dar și forme de hepatită mai rar întâlnite, precum hepatita E, F și G. Cele mai cunoscute forme virale sunt tipurile A, B și C. Cel mai mic risc de cronicizare îl prezintă hepatita tip A, tipurile B și C, în formele cronicizate putând fi deosebit de agresive.

Despre simptome, tratamente, și strategii naționale, dar și Re­gistrul Național al pacienților cu hepatită cronică am discutat cu doamna profesor doctor Victoria Aramă, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „ Prof. Dr. Matei Balș” din București.

Care este prevalența infecției cu virusurile hepatitice B, C și D în țara noastră?

Victoria Aramă: În România, la o populație de 19,6 milioane de locuitori se estimează că prevalența infecției cro­nice VHB este de 4,4%, ceea ce înseamnă circa 860.000 de persoane infectate, dintre care 23,4% sunt suprainfectate cu VHD, iar prevalența infecției cronice VHC este de 3,23% , ceea ce reprezintă aproximativ 630.000 de persoane infectate.

Există strategii naţionale de reducere a numărului bolnavilor cu hepatite cronice virale?

V.A.: Vaccinarea la naștere a nou-născuților pentru hepatita B reprezintă o componentă esențială a strategiei naționale pentru reducerea prevalenței infecției VHB. De asemenea, Ministerul Sănătății derulează programe de sănătate publică având ca scop identificarea și testarea persoanelor cu factori de risc pentru infecția cu virusuri hepatitice cronice. Diagnosticarea proactivă a acestor persoane ne oferă premisele reducerii numărului de îmbolnăviri, deoarece ele pot fi tratate și putem limita răspândirea acestor virusuri în rândul populației. O altă componentă importantă a strategiei naționale este reprezentată de înființarea și dezvoltarea Registrului Național al pacienților cu hepatite cronice virale. Acesta poate reprezenta pilonul de bază pentru construcția de noi strategii pe termen lung, având drept scop ambițios eradicarea acestor infecții.

Care sunt primele semne ale îmbolnăvirii? Dar simptomele care să ne trimită la medic?

V.A.: În cazul infecțiilor cronice cu VHB și VHC, majoritatea persoanelor infectate nu prezintă simptome sau semne specifice o lungă perioadă de timp. Atunci când sunt prezente, cele mai frecvente simptome descrise de persoanele cu hepatite cronice virale sunt: starea de oboseală, lipsa poftei de mâncare sau disconfort abdominal.

În cât timp se reface un bolnav infectat cu virusurile A şi B?

V.A.: Există diferențe majore între infecția cu virusul hepatitic A și virusul hepatitic B, atât în ceea ce privește calea de transmitere, cât și în privința evoluției și a prognosticului. Virusul hepatitic A se transmite pe cale digestivă și determină doar infecții acute, care au în marea majoritate a cazurilor un prognostic bun, cu vindecare spontană, fără a exista riscul de cronicizare. Virusul hepatitic B deter­mină, de asemenea, o infecție acută, însă în 5-10% din cazuri infecția VHB devine cronică. Perioadele de incubație, de boală și de convalescență sunt variabile, dar în general sunt mai lungi decât pentru infecția cu virusul hepatitic A. Hepatita cronică VHB poate evolua, în timp, către ciroză hepatică și carcinom hepatocelular.

Odată contractat un virus he­patitic B sau C, după tratamentul antiviral, ficatul rămâne cu o oarecare sensibilitate? Se poate reface cu vitamine sau suplimente nutritive?

V.A.: În cazul hepatitelor cronice virale, tratamentul antiviral adecvat asigură eliminarea virusului de la nivelul celulelor hepatice și reprezintă veriga esențială a tratamentului, pentru că sistează procesele inflamatorii și de transformare neoplazică ce determină evoluția spre ciroză și cancer hepatic. Aș dori să subliniez faptul că numai terapia antivirală creează premisele pentru vindecare, în timp ce alte terapii precum vitaminele și suplimentele nutritive au un rol mai degrabă adjuvant.

Sistemul medical întâmpină rezistență din partea po­pulației la vaccinarea antihepatică B?

V.A.: În ceea ce privește vaccinarea împotriva hepatitei B a copiilor în primul an de viață, aceasta a reprezentat un real progres pentru România, pentru că a permis scăderea prevalenței acestei infecții și scăderea numărului de pacienți cu hepatită cronică, ciroză și cancer hepatic.

Din păcate, în Romania există un puternic curent antivaccinare promovat uneori chiar cu ajutorul mass-media. Este de menționat că acest curent antivaccinare este susținut de persoane și organizații care nu au expertiză în domeniul bolilor infecțioase și în vaccinare și care nu își pot argumenta această poziție anti-vaccinare cu dovezi științifice.

Din păcate însă, populația este tentată să asculte aceste opinii emise de persoane fără pregătire medicală și fără expertiză în acest domeniu, ignorând sfaturile medicului de familie și ale medicului pediatru. Efectele acestei atitudini anti-vaccinare sunt deja vizibile, în sensul scăderii acoperirii vaccinale a copiilor în Programul Național de Vaccinare, inclusiv pentru vaccinurile obligatorii, ceea ce creează premisele reapariției unor infecții severe, dispărute de mult timp din țara noastră ca urmare a vaccinării: tetanosul, poliomielita, difteria, tusea convulsivă.

Menționez că în Franța s-a emis recent un ordin al Mi­nisterului Sănătății prin care se stipulează obligativitatea vaccinării copiilor cu vaccinurile din Programul Național de vaccinare, refuzul părinților în a vaccina copiii fiind pena­lizat cu sume de până la 30.000 de  euro.

Sunt aplicabile terapiile inovatoare ce permit eliminarea virusului hepatitic C din organism în momentul de față?

V.A.: Aceste noi molecule sunt în prezent înregistrate în România. Începând de la sfârșitul anului 2015, pacienții cu infecție VHC aflați în stadiu avansat al bolii hepatice (fibroză grad 4) au acces gratuit, prin intermediul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, la noile terapii antivirale IFN-free și sperăm ca în a doua jumătate a anului 2016 protocolul terapeutic să-și extindă indicația și către pacienții cu fibroză grad 3.   

CV medic

Profesorul universitar, doctor în științe medicale Victoria Aramă este medic primar boli infecţioase la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”. Doctorul Victoria Aramă este un distins clinician, cu o remarcabilă activitate didactică și științifică, aparținând celui „de-al treilea val” al școlii de boli infecțioase de la Spitalul Colentina, întemeiată de profesorii Theodor Mironescu și Matei Balș. În prezent este șeful Secției Clinică III, Boli infecțioase adulți.