1.8 C
București
sâmbătă, 28 decembrie 2024
AcasăSpecialAtenție: Tu știi ce conţine sandvișul copilului tău?

Atenție: Tu știi ce conţine sandvișul copilului tău?

51% dintre salamurile feliate conţin, la 100 de grame de produs, peste 76% din cantitatea de sare recomandată zilnic unui adult de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Studiul privind calitatea salamului feliat face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociaţia Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr, grăsimi și  aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 51 tipuri de salam feliat, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor. Au fost analizate sortimente de salam fabricate/distribuite de către: Angst, Meda, Agricola, Rei-nert, DiaVist, Pick Ungaria, Ifantis, CrisTim, Zimbo Ungaria, Auchan, Cora, Lidl, Penny, Kauf-land, Fox, Carrefour, Caroli, Goodies Meat Production, Billa, Prodprosper, Profi, Intercarn, Pikok, Espina/Spania, Kemper Germania, Kamarko/Germania și Espana Bonita/Spania. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Analiza ingredientelor

La fabricarea sortimentelor de sa-lamuri feliate analizate s-au folosit următoarele ingrediente: pulpă de porc, carne de porc, guşă de porc fără şorici, carne de vită, şorici, slănină, apă, sare, amidon din cartofi, hidrolizat proteic vegetal din soia, proteină vegetală din soia, amestec de condimente, extracte din amestec de condimente, glucoză, fructoză, zahăr, cultură starter, boia de ardei, lactoză, dextrina, proteine din lapte, fibre vegetale din morcov, proteină animală din porc, transglutaminază, gelatină, boia de ardei iute, ardei gras, ceapă, usturoi, acid acetic, extract de drojdie, grăsime de pui, maltodextrină, culturi de maturare, aromă vită, emulsie de şorici, fum lichid şi sfeclă roşie.

La 75% dintre salamurile feliate  producătorii nu declară cantitatea de carne din 100 grame produs.

Analiza conținutului de sare

Conținutul de sare per 100 grame salam feliat variază între 1,7 grame și 6 grame.

51% dintre salamurile feliate conţin în 100 grame produs peste 76% din cantitatea de sare recomandată zilnic de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și un risc crescut de hipertensiune arterială.

Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare.

 

  „La alegerea unui tip de salam feliat trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi, acizi graşi saturaţi şi conţinutul de sare. Salamurile feliate figurează pe lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor de către Ministerul Sănătăţii, deoarece au un conţinut de grăsimi saturate mai mare de 5 grame per 100 grame produs şi un conţinut de sare mai mare de 1,5 grame per 100 grame produs. Având în vedere conţinutul ridicat de sare şi unii aditivi alimentari cu risc carcinogen, salamul feliat nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor şi a adulţilor cu sindrom metabolic şi boli asociate acestuia”, a avertizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC.

Analiza informațiilor nutriționale

Salamul feliat este un produs cu un conţinut ridicat de grăsimi, acesta variază de la 7,9 grame până la 50 grame din 100 grame produs.

51% din salamurile feliate conţin în 100 grame produs între 30 şi 50 grame de grăsimi.

Numeroase studii realizate de instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.  40% din salamurile feliate conţin în 100 grame produs între 13,1 grame şi 20 grame de acizi graşi saturaţi.

„Aflăm că studii efectuate de autorități onorabile au condus la concluzia că un consum zilnic peste 40-50 de grame de mezel este periculos pentru sănătate, și nu pentru că ar fi dăunătoare carnea, cât pentru faptul că produsele conțin o sumedenie de ingrediente, care dezechilibrează balanța specifică unuui produs sănătos, multe din acestea fiind chimice. Mezelurile sunt bogate în grăsimi și colesterol și, consumate cu regularitate, deteriorează sistemul circulator, îmbolnăvindu-ne de inimă, dar și de plămâni.  Sporii mucegaiurilor, îndeosebi al speciilor nedorite, care se dezvoltă pe membranele salamurilor uscate, sunt alergeni pentru unii consumatori, așa cum rezultă din cazuistica medicală mai veche și confirmată de cazuri mai noi. Față de aceste aspecte, este necesară reconsiderarea unor sfaturi bine amprentate în mentalul colectiv, legate unele de nefirescul consumului curent al unor produse de lux (așa cum sunt salamurile și brânzeturile cu mucegai), altele de plusul de reticență și prevedere pe care ar trebui să-l adopte cei tineri față de astfel de produse (un sfat vechi spunea că până nu ai rezolvat problemele de procreație și ai avut urmașii doriți, nu este bine să te hazar-dezi în extravaganțe alimentare, spre binele urmașilor). O altă măsură, evocată tot mai frecvent între sfaturile pentru consumatori se referă la implicarea mai serioasă în aspectele care țin de viața și sănătatea noastră și a celor apropiați: prepararea în casă a hranei, din resurse sigure, în cantități potrivite pentru consumul casei, abandonarea principiului consumului de carne în fiecare zi în favoarea lărgirii surselor de hrană cu includerea acelor alimente care se procesează mai puțin și sunt procurate din surse autohtone, netrecute prin tratamente știute sau neștiute, dă satisfacții multiple, inclusiv în plan economic”, a precizat prof. univ. dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

Identificarea substanțelor chimice și a aditivilor alimentari

În cele 51 de produse analizate s-au identificat 26 aditivi alimentari și alte substanțe, după cum urmează: eritorbat de sodiu, acid citric, glucono-delta-lactona, dioxid de siliciu, gumă konjac, gumă xantan, gumă guar, esteri glicerici, aromatizant, trifosfat pentasodic, citrat trisodic, ribonucleotide disodice, cargenan, carmin, arome, monoglutamat de sodiu, nitrit de sodiu, nitrat de potasiu, acetat de sodiu, tartrat de sodiu, lactat de calciu, acid folic, difosfaţi de sodiu, trifosfaţi de sodiu, polifosfaţi de sodiu, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, aromă de fum, acid izoascorbic.

În ceea ce priveşte aditivii alimentari asupra cărora există studii care arată că aceştia pot provoca probleme grave de sănătate, situaţia se prezintă astfel:

63% dintre salamurile feliate sunt colorate cu carmin/coşenilă. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Acidul carminic poate provoaca rinite, astm, eruptii cutanate și distruge vitamina B12.

La 22% dintre salamurile feliate s-a folosit caragenanul ca agent de îngroşare. Caragenanul (E407) este un gelifiant. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar. În UE este interzis a fi utilizat în formulele pentru bebeluși din motive de precauție.

La 96% dintre salamurile feliate s-a folosit nitritul de sodiu ca şi conservant. La nivelul Uniunii Europene este permis a fi utilizat numai în amestec cu sarea într-o proporție de 0,0625%. Unele studii au arătat că există riscuri cance-rigene asociate cu acest aditiv alimentar.

La 35% dintre salamurile feliate s-a folosit monoglutamatul de sodiu ca intensificator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. 

„Nu mai avem răbdare să căutăm hrana adevarată, nutrienţi utili pentru sănătatea noastră. Mâncăm cu bucurie în mall-uri şi oriunde, mâncare «like» şi umplem maţul. Şi chiar dacă plătim ceea ce consumăm, adevărata notă de plată nu vine imediat, vine încet şi în timp. Mai intâi creştem în greutate, apoi apare obezitatea, diabetul şi bolile de inimă. Cum să creadă cineva că dacă mănâncă salam, mănâncă carne? Mezelurile produse prin prelucrarea cărnii, cum sunt salamurile, crenvurştii, parizerul şi altele, sunt făcute nu pentru a ne fi nouă uşor să facem sandviş copilului la şcoală, ci pentru a nu arunca resturile provenite din prelucrarea cărnii. Cum să creadă cineva că un produs sănătos poate rezista în galantarele supermarke-tului săptămâni întregi? Nu, nu poţi crede aşa ceva! De multe ori aud replica: «dar noi nu avem bani pentru mâncare sănătoasă!». Nimic mai greşit, putem să consumăm mai puţin, dar sănătos. Putem să creştem în ogradă un pui sau un curcan şi să-l consumăm, putem să ne aprovizionăm din gospodăriile ţărăneşti, dar pentru toate aceste lucruri, trebuie să ne pese şi să ne informăm. Unde mai pui că noi suntem moderni, e ruşine să ne întoarcem la origini. Nu aşteptaţi să facă cineva, ceva pentru sănătatea voastră! Sănătatea individuală este doar responsabilitatea fiecăruia dintre noi.“ Dr. Florin Ioan Bălănică, Consultant Personal de Nutriţie şi Sănătate, Fondator „Şcoala Pentru Sănătate şi Longevitate“.   

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă