Crește povara fiscală cu salariile. Guvernul jupoaie angajatorii

de Teodora Cimpoi , 02 noiembrie 2017 - stire actualizata la ora 15:46, 02 noiembrie 2017

Impunerea unui salariu minim de 1.900 de lei, de la 1 ianuarie, va lovi direct în micii antreprenori, care vor fi cei mai afectați, dar va aduce mai mulți bani la buget din contribuții sociale.

Potrivit calculelor efectuate de specialiști în contabilitate, majorarea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.900 de lei va conduce la o creștere a salariului net cu 97 de lei, dar în același timp va determina o creștere a taxelor datorate cu 65 de lei.

Astfel, salariul net va urca de la 1.065 de lei la 1.163 de lei, în timp ce nivelul total al contribuțiilor aferente va crește de la 715 la 780 de lei, pentru un salariat care nu are nicio persoană în întreținere. Măsura va afecta în special companiile cu salariați plătiți la nivelul salariului minim.

Majorarea abruptă a salariului minim în ultimii ani a dus la o migrare la „gri” a contractelor de muncă, numărul salariaților din economie plătiți la acest nivel crescând de la un an la altul. Potrivit unor estimări, numărul angajaților cu salariul minim s-a triplat în ultimii 6 ani, după majorările succesive decise de guverne. Unele estimări arată că circa 1,5 milioane de contracte de muncă sunt remunerate la nivelul salariului minim, ceea ce înseamnă aproximativ 30% din total. Să nu uităm că în 2010 salariul minim brut era de 600 de lei. În paralel cu această indexare uriașă, angajatorii, mai ales micile firme, se așteptau de la Guvern la o reducere a nivelului de taxare, ca să poată suporta costurile cu forța de muncă. Însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Lovitură pentru micile afaceri

„Statul va obține 65 de lei în plus la fiecare salariu minim. Ca de obicei, statul are de câștigat prin creșterea salariului minim. Statul, că stoarce mai multe impozite, și corporațiile, care sunt ici-colo concurate de micii antreprenori.  Și pe urmă ne întrebăm de ce emigrează lumea. De ce avem atâta concentrare economică, 1% din firme dețin 60% din cifra de afaceri totală din România. Ne întrebăm de ce românii nu dezvoltă afaceri. Cum ai tu grijă de săraci? Punându-le un bir suplimentar celor care le oferă un loc de muncă?”, scrie pe o rețea de socializare profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Codul Fiscal, modificat pe ultima sută de metri

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor vrea să modifice iar prin ordonanță de urgență Codul Fiscal, pe ultima sută de metri, iar schimbările vor fi numeroase. Proiectul publicat pe site-ul Finanțelor prevede micșorarea impozitului pe venit de la 16%, cât este în prezent, la 10% începând cu 1 ianuarie 2018, pentru următoarele categorii de persoane/venituri: activități independente, salarii și asimilate salariilor, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură, premii, alte surse.

De asemenea, contribuțiile sociale vor fi trecute de la angajator la angajat, iar numărul lor va scădea la trei: contribuția pentru pensie (CAS) și cea pentru sănătate (CASS) vor fi plătite pentru salariat, iar contribuția asigurătoare pentru muncă va fi suportată de angajator. În definitiv, însă, angajatorul este cel care scoate din buzunar toți banii.

Avertismente de la oamenii de afaceri

Transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat va încuraja migrarea către forme alternative de impozitare a muncii şi, implicit, va accentua impactul bugetar negativ, au atras atenţia reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România - AmCham, într-un comunicat de presă. „Aceste măsuri multiple intervin la scurt timp după introducerea mai multor modificări de politică fiscală, în acelaşi regim de adoptare rapidă, ceea ce creează instabilitate şi confuzie în mediul de afaceri cu privire la impactul acestor măsuri precum şi cu privire la procedura lor de implementare”, arată sursa citată.

În viziunea AmCham România, una dintre măsurile cu cel mai amplu impact este transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. „Deşi motivaţia şi beneficiile acestei modificări continuă să fie neclare, sunt evidente implicaţiile negative la nivelul pieţei forţei de muncă, atât în termeni de costuri salariale, cât şi prin revenirea la unele tratamente fiscale discriminatorii între diverse categorii de contribuabili”, explică specialiştii AmCham România. Totodată, aceştia fac referire şi la impozitul pe profit, afirmând că este nevoie de acordarea unei perioade de minimum 6 luni înainte de intrarea în vigoare a legislaţiei. De asemenea, și impozitul pentru microîntreprinderi raportat la cifra de afaceri ar putea avea un efect negativ asupra firmelor.

Noi creșteri de taxe la orizont

Potrivit sursei citate, „este îngrijorător impactul bugetar negativ generat de pachetul de măsuri fiscale anunţate, de aproximativ 5 miliarde lei în anul 2018 şi între 3 şi 4 miliarde în anii 2019-2020, ceea ce ar putea conduce la frânarea unei evoluţii sustenabile a economiei şi ar pune presiune pe încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% în anii următori”. „Considerăm că trebuie evitate orice măsuri care ar putea atrage creşteri viitoare de taxe şi impozite sau scăderea/reducerea finanţării pentru investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate, cercetare etc. care să susţină dezvoltarea României”, mai susține AmCham România.  

România poate retrăi momentele din 2009

Totul este ciclic și vor veni momente mai grele, așa că România poate retrăi momentele din 2009-2010, dacă nu facem ce trebuie, a declarat ieri Dragoş Anastasiu, reprezentantul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), într-o conferinţă de presă.

„Suntem pe finalul anului 2017 şi trăim, cumva, un paradox. În loc să facem o conferinţă de presă şi să sărbătorim cel mai bun an din punct de vedere economic al României după criză şi cea mai mică rată a şomajului de după Revoluţie, iată că noi vă vom transmite o profundă şi gravă îngrijorare. (…) Putem să retrăim momentele din 2009-2010, dacă nu facem ce trebuie”, a spus Anastasiu, citat de Agerpres. Acesta a reiterat ideea că a crescut consumul şi a atras atenţia asupra faptului că grija pentru a pune deoparte resurse pentru momentele grele este foarte mică.

De asemenea, Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders, a atras atenția asupra indicatorilor macroeconomici care stârnesc îngrijorare.

„Avem o creștere economică alimentată de consum, se adâncește deficitul comercial, crește creditarea și se majorează deficitul fiscal. Sunt elemente care se întâmplau și în 2008. De asemenea, în 2017, avem o datorie publică de două ori mai mare (decât în 2008 - n. r.), o forță de muncă mai redusă și o scădere semnificativă a investițiilor publice”, a declarat reprezentantul RBL.

Comentarii