În vreme ce firmele au nevoie de specialiști, care sunt din ce în ce mai puţini, absolvenții nici nu se obosesc să se ducă la interviu, chiar dacă nu au un loc de muncă.
De ce este mai dificil pentru o femeie să-și găsească de muncă, în comparaţie cu un bărbat? „Fiindcă angajatorii caută domnișoare de 18 ani, cu experienţă de 30, două facultăţi și copii mari”, spune o vorbă de duh care circulă pe reţelele sociale. Însă gluma nu este departe de adevăr.
Doar că și bărbaţii sunt afectaţi de scăderea tot mai mult a vârstei de angajare pe care o cer companiile. Deși caută specialiști în domenii în care numărul acestora este foarte redus, angajatorii pun condiţii care îi împiedică pe cei cu experienţă să ocupe posturile libere. „Se cer foarte mult specializările tehnice și domeniile tehnice de nișă. În general mecatronică, robotronică, automotiv etc. Însă sunt din ce în ce mai puţini ingineri, fiindcă marea majoritate s-au reprofilat din cauza mediului economic și a întreprinderilor care a trebuit să fie închise. Astfel numărul potenţial de candidaţi este destul de mic. Vânezi în ţară un anumit tip de profil și găsești doar 100 și ceva de oameni. Iar majoritatea acestora sunt peste vârsta pe care și-o doresc angajatorii. Cu toate că legea spune că nu ai voie să faci discriminări pe bază de vârstă, s-a ajuns să se caute specialiști ce nu depășesc 40 de ani. Adică și vârsta a scăzut mult”, explică, pentru „România liberă“, Daniela Necefor, specialist în recrutare, care conduce firma de consultanţă și executive search Total Business Solution (TBS). Însă tinerii nu se grăbesc să se angajeze. „Este un paradox: tinerii nu vor să se angajeze pe salariile mici oferite de angajatori, în vreme ce companiile își doresc tineri. Şi mai este un paradox – tinerii nici măcar nu vin la interviu, cu toate că nu au serviciu și nu știu despre ce salariu este vorba. Este o discrepanţă între cerere și ofertă”, arată Necefor.
Într-adevăr, șomajul în rândul tinerilor este destul de ridicat. Astfel, anul trecut, la nivel naţional, rata șomajului a fost de 6,8%, similară cu nivelul din anul precedent, cea mai mare pondere fiind în cazul tinerilor de 15-24 de ani, respectiv 21,7%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 13,1%, iar incidenţa șomajului de lungă durată în rândul tineretului, de 60,6%.
Învăţământul fabrică șomeri
Necefor spune că până acum nu s-a realizat vreun studiu de către Ministerul Educaţiei referitor la profilele de care vom avea nevoie în viitor. „Acum nu mai avem ingineri, avem avocaţi și alte meserii unde sunt prea mulţi și nu au locuri de muncă. Am ajuns într-un impas, în care avem nevoie de anumite specializări și nu mai avem oameni cu aceste specializări. Recomandarea mea pe care o fac tinerilor este să se orienteze către inginerie, în special pe partea de producţie, care s-a relansat. Va fi nevoie de la inginer textilist până la inginer chimist, automatician, energetician etc.”, explică reprezentanta TBS. Aceasta susţine că, în prezent, piaţa este ca în orice an electoral, când se fac foarte puţine angajări. Investitorii așteaptă să vadă ce se întâmplă fiindcă, în România, din păcate, noile guverne aduc schimbări Codului Fiscal, dar și altor legi. În ceea ce privește salariile, acestea nu au crescut foarte mult comparativ cu anul trecut.
Afirmaţiile Danielei Necefor sunt susţinute, în parte, de o știre conform căreia doi giganţi din domeniul auto anunţă în România un nou val de angajări. Este vorba despre companiile germane Leoni și Dräxlmaier, care, conform Ziarului Financiar, continuă investiţiile în producţia de componente auto în România și recrutează noi angajaţi pentru a face faţă comenzilor uzinelor auto din Europa de Vest. De exemplu, Leoni Wiring Systems Ro din Bistriţa angajează circa 300 de muncitori necalificaţi, cu studii medii, pentru asamblarea și montarea pieselor, compania ajungând să aibă în ţara noastră aproximativ 17.000 de angajaţi.
