Instituțiile de învățământ superior încep un nou an școlar după o vară zbuciumată, marcată de scandalurile de plagiat și de retragerea unor titluri. Statistica va confirma prăbușirea numărului de studenți înscriși în primul an.
Nu există încă date oficiale, dar înmatriculările care urmează să fie făcute în prima săptămână de facultate, după cum au precizat funcționari din Ministerul Educației, vor arăta că numărul studenților din primul an de facultate va confirma tendința descrescătoare din ultimii ani. Trei sunt cauzele care au dus la prăbușirea numărului de studenți: abandonul școlar în creștere, numărul tot mai mic al celor care iau bacalaureatul și declinul natalității.
Pentru anul școlar 2014-2015, la nivelul întregului învățământ superior de stat, capacitatea de școlarizare anuală a fost de 169.092 locuri, potrivit Barometrului Calității Învățământului Superior elaborat de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Cu cinci ani înainte, însă, la stat se înscriau aproape 400.000 de studenți, deci scăderea este șocantă, de aproape 60%.
Declinul masiv al numărului de studenți s-a resimțit chiar mai acut la universitățile private. În 2009, acestea au înscris 127.000 de tineri. În anul universitar 2014-2015, însă, oferta educațională a instituțiilor private privind numărul de facultăți, domenii și programe de studii de licență a cuprins doar 45.280 de locuri, din care s-au ocupat jumătate. Așadar, capacitatea privaților în 2014 era de doar o treime față de cea din 2009 și doar jumătate din locurile din acea treime s-au și ocupat. Potrivit unor surse universitare, instituțiile de învățământ private de tradiție ar înregistra anul acesta de zece ori mai puțini studenți decât acum șase ani.
Într-o analiză realizată de RL anul trecut, reducerea numărului de studenți se reflectă și în veniturile înregistrate de cele mai mari şase universități private din ţară: cu 33 până la 141% mai mici, potrivit bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor.
Procentele înșelătoare
Numărul – foarte probabil – și mai mic al studenților din acest an, raportat la 2015, își găsește o explicație în procentul scăzut de promovare la bacalaureat, coroborat cu recordul absolut al abandonului școlar. După creșterea exigenței prin amplasarea camerelor de luat vederi în sălile de examen, numărul celor care au obținut diploma de bacalaureat s-a prăbușit. Astfel, deși procentajele absolvenților sunt crescătoare (în 2011 – 46%, 2012 – 43%, 2013 – 55%, 2014 – 59%, 2015 – 66%, 2016 – 67%), statistica este înșelătoare. Pentru că, de fapt, în cifre absolute, anul acesta au promovat bacalaureatul mai puțini elevi decât acum cinci ani.
În 2011, în prima sesiune a examenului de bacalaureat, dintre cei 204.000 de elevi înscriși, doar 93.000 au luat notă de trecere, în timp ce aproape 111.000 au picat, rata de promovare înregistrând o valoare de 46%, minimul ultimilor 20 de ani. Deși în 2016 au luat bacalaureatul 67% dintre cei prezenți în sălile de examen, cifra elevilor cu diplomă este cu 7.000 mai mică decât în anul 2011, adică aproximativ 86.000. Explicația? Nu au fost luați în calcul tinerii care, deși au 18 ani, nu s-au mai înscris la examen. Nu trebuie uitat că, din cei 86.000 de absolvenți, 10% aleg să studieze în străinătate.
Inevitabil, a scăzut și numărul elevilor înregimentați de facultăți, deși admiterea nu mai implică trecerea unor examene dificile, cum se întâmpla până în anii 2000, ci se face pe baza unui dosar.
În acest context, este imposibil ca România să recupereze deficitul de absolvenți pe care îl are în raport cu Occidentul. La nivelul întregii populații, România are 14% absolvenți de facultate din populația cu vârstă de până la 65 de ani, în timp ce procentajul european este de 24%. De altfel, la toate categoriile de vârstă, numărul persoanelor din România care au terminat o facultate este sub media europeană: pentru categoria 20-24 de ani, România – 10%, media europeană – 17%; pentru categoria 25-64 de ani, România – 14%, media europeană – 30%.
Anchetă
Furtună la școlile doctorale
Vara aceasta a consemnat retragerea titlului de doctor în cazul a doi politicieni de marcă: fostul premier Victor Ponta și fostul vicepremier Gabriel Oprea. Dat fiind că urmează să fie analizate și alte teze de doctorat ale unor politicieni și personalități publice, a început bătălia politică. Ecaterina Andronescu, președintele Comisiei de Învățământ din Senat, vrea să mute analiza doctoratelor de la CNATDCU – organismul care a dat verdictele de mai sus – la universități. Există mari dubii (dovedite, de exemplu, în cazul Universității de Apărare „Carol I”, care a dat un verdict de neplagiat pentru fostul ministru de Interne Petre Tobă, ulterior invalidat) că toate instituțiile de învățământ superior vor avea puterea de a recunoaște că au girat o fraudă academică. În acest context, ministrul Educației, Mircea Dumitru, a afirmat că se lucrează la elaborarea metodologiei de evaluare a școlilor doctorale, astfel încât procesul de acreditare să demareze în această toamnă.
MIZĂ
Cele mai căutate specializări
La cea dintâi sesiune de admitere în facultăți, cele mai căutate au fost: Limbi moderne aplicate – cu 75,9 candidați/loc; Administrarea Afacerilor – cu 8,7 candidați/loc, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării – cu 7,1 candidați/loc, Medicină Dentară – cu 4,48 candidați/loc, Facultatea de Drept (4,1 candidați/loc) și Facultatea de Medicină – cu 3,8 candidați /loc.
14% din angajații din România au terminat o facultate.
26% din angajații din Europa au terminat o facultate.
5 % din studenții români au ales să studieze într-o universitate din Occident.
Declinul masiv al numărului de studenți s-a resimțit chiar mai acut la universitățile private
