Întoarcerea tinerilor ex-cepționali care au studiat în Occident nu se poate face doar printr-o ofertă financiară, ci prin aplicarea unui pachet de măsuri care să stimuleze cercetarea.
Ministrul Cercetării, Șerban Valeca, a luat o primă măsură în încercarea de a convinge tinerii excepționali ai României să își continue activitatea acasă. Ea vizează acordarea unei burse anuale de până la 3.500 euro elevilor cu rezultate excelente la olimpiadele naționale și internaționale. Pentru a primi această sumă de bani, tinerii trebuie să urmeze o facultate în România și să lucreze cel puțin câțiva ani într-un institut de cercetare din România.
Profesorul Florian Colceag, expert internaţional în educaţia copiilor şi în educaţia de excelenţă și antrenor al olimpicilor la matematică, ne-a spus că intenția ministerului este bună, dar dificil de pus în practică dat fiind că multe centre de cercetare au fost desființate.
E nevoie de un pachet de măsuri
„Eu cunosc cum funcționează lucrurile în cercetare unde există o mafie a granturilor, există politizare și inechitate. Dacă, tânăr fiind, ești pus în fața unei realități care, într-un fel sună pe hârtie și altfel este în realitate, începi să ai îndoieli. Pe de altă parte, necesitatea consolidării cercetării este foarte mare. Această măsură (a ministrului Cercetării – n.n.), singulară fiind, nu poate asigura progresul. Este nevoie de un set de măsuri complexe în domeniul cercetării care trebuie luate la pachet. Până acum, nu am văzut invenții care să fi fost finanțate de statul român ca investiții strategice și din care să se dezvolte ramuri industriale aducătoare de venituri pentru România. Dacă aceste lucruri nu vor apărea, tinerii vor merge acolo unde pot să își valorifice potențialul”, ne-a precizat profesorul.
Exodul care ne aruncă în criză
Mai există și alte măsuri concrete care trebuie luate pentru a convinge tinerii valoroși să rămână acasă: „Autoritățile ar trebui să creeze o bază de date cu românii din afara granițelor care au dezvoltat abilități și competențe înalte. Ei ar putea da o mână de ajutor pentru ridicarea României în anumite domenii strategice. Eu sunt absolut convins că foarte mulți români ar face asta fără să aștepte o recompensă precum cea anunțată de Ministerul Cercetării. Ar ajuta gratis și ar da din timpul lor pentru a salva patria-mamă. Dar ei, în clipa de față, sunt ignorați sau chiar disprețuiți. Într-o discuție, unul dintre foștii mei olimpici mi-a spus «domnule profesor, știți de ce nu mă întorc eu în România?», ›De ce Radu?», l-am întrebat. «Pentru că atunci când mă întorc acasă sunt: bă Radule, ce mai faci bă Radule»”, a explicat Florian Colgeac pentru „România liberă“.
„Câți dintre olimpicii pregătiți de dumnevoastră au plecat din România?”, l-am întrebat pe profesorul Colceag. “Aproape toți, cu vreo două excepții”, ne-a precizat, oferindu-ne și o comparație amară: ”din România, de la Revoluție, au plecat 4 milioane de oameni. Din Siria, la fel. Ei au plecat în condiții de război, la noi oamenii au plecat în condiții de descurajare, datorită lipsei de speranță. De aceea, pentru întoarcerea tinerilor excepționali, autoritățile trebuie să adopte un pachet de măsuri, nu doar făcută o treabă de suprafață. Astăzi, ne confruntăm cu o criză de profesionalitate în România datorită exodului.”
Legea Educației, depolitizată
L-am întrebat pe profesorul Colceag cum i se pare intenția ministrului Educației, Pavel Năstase, de a elabora o Lege a Educației până la finalul anului 2017.
„Nu e deloc imposibil ca în următoarele luni să apară o lege bună, dar ea trebuie să se sprijine pe competență. Ea nu trebuie să fie elaborată politic, pentru că nu există un filtru bazat pe profesionalism înalt la intrarea în politică. Dacă l-am avea, am putea avea încredere în clasa politică, dar altfel totul este foarte aleatoriu. Este un moment de răscruce și de aceea trebuie măsurat de zece ori, înainte să tai o dată. Legea trebuie să fie elaborată de către experți. Consultarea publică trebuie să fie făcută prin platforme de comunicare între profesori, părinți, elevi. Educația nu aparține unui minister, ci unui popor și există mai multe centre de interes: familiile, mediul social, ong-urile, companiile, recrutorii. Trebuie să existe o comunicare între aceste categorii”, ne-a explicat profesorul.
Ce bani oferă Guvernul
În luna februarie, Ministerul Cercetării a anunțat lansarea programului cu denumirea ”Grantul CDI –Carol I”. Programul se adresează tinerilor absolvenți care pe parcursul celor 4 ani de liceu au avut rezultate deosebite la olimpiade naționale și internaționale, câștigând cel puțin o dată unul din locurile 1, 2 sau 3 la aceste concursuri de prestigiu, şi propune acordarea de granturi de cercetare cu valori cuprinse între 2.500 şi 3.500 euro pe an pentru elevii premiaţi (locurile 1,2 şi 3) la Olimpiade internaționale şi între 1.500 şi 2.500 euro pe an pentru elevii premiaţi (locurile 1,2 şi 3) la Olimpiade naționale. Perioada pentru care se oferă finanţarea este de 3+2 sau 4+2 ani.
În plus se mai propune acordarea a 500 euro/an/bursier pentru participarea la evenimente științifice internaționale și/sau pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală şi a maxim 3.500 euro/an/echipă formată din cel puțin 5 bursieri provenind din una sau mai multe universități, pentru materiale, subansamble și subcontractări, altele decât cele care pot fi realizate din grantul individual, pentru realizarea unor demonstratoare tehnologice sau promovarea unor idei realizate de această echipă și cu care se prezintă și clasifică la concursuri internaționale de prestigiu.
Tinerii beneficiari ai acestor facilităţi au obligativitatea să urmeze o universitate în România și după terminarea studiilor de licență să urmeze studii doctorale în România, inclusiv în cotutelă, și să lucreze cel puțin 4 ani în activități de dezvoltare tehnologică într-o unitate CDI cu capital majoritar de stat (institut sau universitate) sau privat din România.
