Datele alarmante reies dintr-un studiu realizat în premieră în ţara noastră, în cadrul proiectului ProfAid, desfăşurat în perioada decembrie 2017-iunie 2018 de Asociația Terapie Comportamentală Aplicată (ATCA), care a iniţiat şi cursul „Tulburări de neurodezvoltare“.
Unic în România prin componenta sa practică și de consultanță, ProfAid este programul de formare a cadrelor didactice ce oferă soluții concrete pentru înlăturarea conceptului de „copil-problemă“ la clasă, folosind materiale educaționale și tehnici specifice de management al comportamentelor dificile și a tulburărilor severe de comportament.
Cursurile gratuite ProfAid au cuprins o componentă teoretică (curs și materiale didactice specifice) și una de practică, dublată de consultanță specializată. Cadrele didactice implicate au beneficiat, după orele de teorie, de ore de consultanță la clasă oferite de către psihologii ATCA, pentru a putea implementa eficient strategiile de management al clasei însușite teoretic. În etapa-pilot au fost implicate aproximativ 700 de cadre didactice și aproape 19.000 de copii din 30 de școli din București, Ploiești și Alexandria (selectate dintr-un total de peste 110 instituții școlare la nivel național înscrise în preselecție). Au fost observați un număr de 2.788 de copii cu risc de a dezvolta tulburări comportamentale și de dezvoltare – de aproape 20 de ori mai mulți decât cifrele înregistrate oficial. Din analiza directă, reiese că majoritatea copiilor cu TSA sau tulburări comportamentale nu beneficiază de sprijin direct la clasă, iar prezența unui profesor de sprijin este ocazională sau inexistentă. Totodată, s-a constatat un risc mai mare la ciclul gimnazial față de cel primar, cu un procentaj foarte mare al elevilor cu risc sever la clasa a V-a (23%).
Profesorii şi părinţii nu au acces la consiliere
Deși în școli există psiholog școlar, orele alocate sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor copiilor cu tulburări de comportament sau ale celor care prezintă un diagnostic sever, relevă studiul. În plus, cadrele didactice nu dispun de instrumente potrivite pentru a face față acestei situații de fapt, în lipsa unei curricule adaptabile, dar și a sprijinului specializat ce se dovedește necesar. Mai mult, 87% din cadrele didactice utilizează o programă adaptată doar la nivel teoretic, neavând posibilitatea de a dezvolta o programă particularizată pentru nivelul și cerințele elevilor cu tulburări.
În cadrul programului ProfAid, odată cu introducerea materialelor de specialitate în școli și prin formarea cadrelor didactice și consultanța oferită acestora, rata de implementare a tehnicilor moderne de predare și management comportamental a crescut. S-a observat un impact pozitiv imediat în clasele la care s-au aplicat tehnicile speciale, iar relația profesor-elev s-a îmbunătățit semnificativ la aceste clase. Psihologii ATCA au remarcat ca principal efect pozitiv faptul că toți elevii, atât neurotipici cât și atipici, au avut posibilitatea să-și exprime deschis nevoile, să înțeleagă nemijlocit beneficiile comportamentelor pozitive și să încerce, în consecință, să-și îmbunătățească performanțele școlare de grup sau individuale. Tehnicile formate prin ProfAid Kit ajută la reducerea comportamentelor disruptive și integrarea mai ușoară a copiilor cu tulburări comportamentale și de dezvoltare. „ProfAid kit a fost unul dintre cele mai prețioase instrumente de management comportamental pe care l-am implementat la clasă. Am reușit să înțeleg mai bine ce îi motivează pe elevii mei și am descoperit tehnici noi și moderne, cu ajutorul cărora am reușit să cresc considerabil performanțele școlare“ povestește Ana Maria Bănică, cadru didactic la Școala Generală nr. 56, una dintre instituțiile școlare care a luat parte la etapa-pilot a programului ProfAid.
Concluzii alarmante
În cazul copiilor diagnosticați cu o tulburare de dezvoltare, cele mai comune diagnostice au fost TSA, sindrom Down, întârziere în dezvoltare, ADHD, deficit de atenție, deficiențe mentale ușoare/ moderate. Majoritatea copiilor atipici nu beneficiază de sprijin direct la clasă, iar cadrele didactice utilizează adesea o programă adaptată doar la nivel teoretic, neavând posibilitatea de a dezvolta o abordare particularizată, corespunzătoare nivelului și cerințelor elevilor cu tulburări.
SOLUȚII
Autorii studiului solicită măsuri concrete din partea Ministerului Educației, care ar trebui să introducă în programa de formare a cadrelor didactice un modul dedicat copiilor cu nevoi speciale (în special cu autism, în virtutea ultimelor cercetări ce arată o incidență de 1 la 59 de copii a acestei afecțiuni). În plus, numărul de copii
dintr-o clasă eficientă ar fi de maxim 17, în condițiile în care s-ar aloca, de asemenea, profesori de sprijin pentru copiii cu tulburări comportamentale, dar și consilieri școlari mai mulți. Totodată, este nevoie de demararea unui dialog între ATCA, Inspectoratul General al Municipiului București și Ministerul Educației, pentru extinderea programului la nivel național.
În peste 60% din situații, copiii cu tulburări de dezvoltare sau comportamente negative sunt așezați în ultimele bănci, ceea ce determină o mai mică implicare a lor în rezolvarea cerințelor profesorului, implicit un control instrucțional redus.
