Această reţetă este răspândită în mai mult de jumătate din regiunile României şi poartă diferite denumiri, în funcţie de fiecare zonă geografică: în regiunea Crişana se numeşte „Cici” sau „Puţurgăi” – în Bihor şi „Nudli” – în Arad; În Banat se numeşte „Sulance”, „Ţîpari”, „Puce” sau „Puţe”; în Ardeal, reţetei i se spune „Puţărlăi” – în zona Cluj-Napoca şi „Vuţane” sau „Vuţăle” – în zona Sibiu; în Bucovina reţeta se numeşte „Cnegne” iar în Moldova şi Muntenia – „Puţişoare”.
Ingrediente:
750 grame de cartofi fierţi în coajă, cântăriţi după fierbere şi decojire
75 grame de griş
1 ou
1 praf de sare
200-250 de grame de făină albă (în funcţie de calitatea făinii pe care o folosiţi, s-ar putea să intre mai multă sau mai puţină)
Citeşte şi Reţetă tradiţională: Plăcintă de brânză fiartă în lapte
80 de grame de unt
6 linguri de mac măcinat prin maşină
6 linguri de zahar pudră amestecat cu un plic de zahar vanilat
Mod de preparare:
Vizualizaţi galeria foto de mai sus pentru a vedea etapele de pregătire ale reţetei.
Cartofii se fierb în coajă (preferabil să fie albi, mai sfărâmicioşi) apoi se curăţă, se cântăresc 750 de grame şi se zdrobesc bine intr-un castron (poza 1). Se adaugă sarea, grişul şi făina, pentru început doar 200 de grame de făină (poza 2).
Se framântă un aluat molcuţ, încă lipicios, dacă e nevoie se mai adaugă câte o lingură de făină, dar în niciun caz nu trebuie să fie un aluat tare (poza 3). Se pune o oală de 4 litri cu apă sărată la fiert (sare cât pentru fierberea pastelor, aproximativ 2 linguriţe).
Se presară cu făină planul de lucru şi se răstoarnă aluatul, împărţindu-l în bucăţele egale (poza 4). Se modelează pe planul de lucru puţişoarele nu mai lungi de 9-10 cm. (poza 5). Până se termină toate de modelat, va clocoti şi apa în care se plonjează toate deodată.
Citeşte şi Reţetă moldovenească: Salată de fasole verde (Păstăi prăjite)
Separat, se topeşte untul într-o cratiţă apoi se stinge focul. Când ”puţele” se ridică la suprafaţă se mai lasă să fiarbă în clocote mici 1-2 minute (poza 5) apoi se scot cu spumiera, scurgându-le de apă şi plonjându-le direct în untul topit (poza 6).
Se amestecă cu grijă, de preferat cu o spatula flexibilă, ca să nu se rupă „puţele” şi să se îmbrace toate cu untul topit. Se adaugă imediat macul măcinat amestecat cu zahărul pudră.
Cu aceeaşi spatulă flexibilă, se amestecă bine până când macul este omogen distribuit (după gust, se poate pune mai mult sau mai puţin zahăr).
Se servesc imediat, calde, dar sunt la fel de bune şi după ce s-au răcit puţintel.
Citeşte şi Reţetă tradiţională: Borş moldovenesc de fasole albă
Pont:
Daca doriti, puteti să faceţi aluatul de post, renunţând la ou şi la untul topit (eventual, inlocuiţi-l cu 1-2 linguri de ulei Arpis).
În Bihor, macul este înlocuit cu nucă măcinată. În funcţie de gust, macul poate fi înlocuit şi cu gris sau cu pesmet.
Tradiţii culinare
Reţeta ”Cici cu mac” a fost oferită şi preparată de Laura Laurenţiu, autor şi proprietar al blogului culinar Reţete ca la mama. Acesta face parte din proiectul “Descoperă tradiţiile culinare româneşti” derulat de agenţia de relaţii publice, Russenart Communications, în parteneriat cu brandul Arpis. Proiectul îşi propune să promoveze în perioada februarie-noiembrie reţetele culinare româneşti din diferite regiuni istorice în restaurantele din Bucureşti.
Citeşte şi Reţetă tradiţională moldovenească: Bulz ciobănesc
