Prima parte a campaniei electorale a fost caracterizată de asemănarea izbitoare a ofertelor principalelor două partide.
Liderii PSD defilează în spatele ideii că au votat deja în Parlament eliminarea a 102 taxe, precum și majorări de salarii pentru medici și profesori. La majorarea salariilor, liberalii au lipsit din sală și au contestat legea la CCR. Ulterior, însă, liberalii au aruncat pe piață promisiunea unei legi a salarizării unitare, pe care i-au cerut ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru, să o finalizeze până pe 5 decembrie, cu o săptămână înainte de data alegerilor.
Liberalii promit majorarea salariilor tuturor categoriilor de bugetari cu procente între 30% şi 40%. Impactul bugetar ar fi de 23 miliarde lei, faţă de 42 miliarde lei impactul propunerilor PSD. Guvernul a intrat în joc, Pîslaru anunțând că legea va fi finalizată la termenul propus de PNL, deși în Parlament susținuse că nu sunt fonduri pentru majorări salariale.
O altă temă de campanie a devenit susținerea unui referendum pentru modificarea Constituției în sensul definirii familiei drept uniunea dintre un bărbat și o femeie. PSD, PNL și ALDE au semnat deja înțelegeri în acest sens cu Coaliția pentru Familie, promițând organizarea unui referendum în aprilie 2017. Decizia PNL a fost luată la câteva zile după ce liderul PSD, Liviu Dragnea, anunțase un demers similar.
Idei copiate
De altfel, până acum, bătălia politică este caracterizată de sărăcia ideilor, ajungându-se ca PNL să copieze un slogan al PSD. „Îndrăznește să crezi în România“ au propus social-democrații. „Îndrăznește să crezi în România condusă de oameni cinstiți“, au replicat liberalii, explicând că au vrut să sublinieze că PSD este un partid care fură. Liberalii au lansat primii ideea construirii a opt spitale regionale, precum și a 900 de case ale medicului. A doua zi, și PSD a anunțat înființarea a opt spitale regionale. Ca bonus, PSD a promis înființarea unui mega-spital clinic și universitar. Prin programul de guvernare, liberalii propun înființarea unui Fond Român de Dezvoltare Urban-Rural (FRDUR). A doua zi, PSD a lansat propriul program de guvernare care menționează un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI). Recent, vicepremierul Costin Borc a propus comasarea celor două idei pe motiv că ambele vizează strângerea acțiunilor la întreprinderile de stat“. Comparația l-a deranjat pe vicepreședintele PNL, Virgil Popescu. „La PSD este capitalism bugetar, în timp ce noi propunem un capitalism antreprenorial: încurajăm firmele, nu folosim banii din capitalul firmelor de stat“, a comentat acesta.
Calculele alegerilor
Dacă partidele se poartă ca și cum nu ar fi alegeri, iar promisiunile sunt asemănătoare, cine va fi avantajat pe 11 decembrie? Răspunsul poate fi găsit într-o recentă analiză a sociologului Barbu Mateescu. Acesta a luat drept reper rezultatele de la alegerile locale și a realizat o simulare luând în calcul diferite variante de prezență la vot la alegerile parlamentare. PSD și ALDE ar putea obține între 3,38 și 3,81 milioane de voturi. Cu cât prezența va fi mai mică și cu cât vor fi redistribuite mai multe mandate (de la partidele care nu depășesc pragul de 5%), cu atât cresc șansele PSD și ALDE de a forma o majoritate, având peste 50% din locurile de senatori și de deputați. Pe scurt, abia la o prezență de peste 40% încep emoțiile pentru PSD și ALDE. Pe baza prezenței la locale și a raportului dintre aceasta și cea de la generale la alegerile trecute, Mateescu estimează prezența la scrutinul din 11 decembrie între 35,7% și 38,7%. După primele zece zile de campanie, putem completa că toate semnalele arată că PNL nu a reușit să mobilizeze electoratul anti-PSD, fapt dovedit de avantajul de șapte-opt procente pe care PSD îl are în toate sondajele de opinie.