Discursul naționalist promovat de politicieni are efecte concrete asupra opiniei publice din România. Cel mai important dintre ele este creșterea euroscepticismului printre români. Euroscepticismul a fost favorizat și de faptul că Europa s-a confruntat, în ultima perioadă, cu evenimente cu impact asupra percepției românilor: atentatele teroriste, criza refugiaților, Brexit.
Limbajul acestei campanii electorale conține fraze demne de un Corneliu Vadim Tudor, iar partide precum PRU și PSD reiau teme conspiraționiste legate de influența ocultă a miliardarului George Soros, exact ca la începutul anilor ’90… citește mai departe aici …
Temele au fost puternic folosite în războiul hibrid purtat de Rusia împotriva țărilor est-europene, scopul propagandei Moscovei fiind subminarea coeziunii europene.
Sondaje îngrijorătoare
O comparație între Eurobarometrele (sondaje efectuate în toate statele-membre) din 2015 și 2016 relevă scăderea încrederii românilor în Uniunea Europeană. În doar un an, numărul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun pentru România a scăzut cu 11 procente, de la 64% anul trecut, la 53% anul curent.
Vestea bună este că procentul coincide cu media europeană. În același context, numărul celor care cred că este un lucru rău că România este membră UE a crescut cu 9 procente, de la 8% la 17%.
O creștere alarmantă a înregistrat numărul românilor care consideră că Uniunea Europeană se îndreaptă într-o direcție greșită, de la 21% în 2015, până la 40% anul acesta. Cu toate acestea, 42% din respondenți consideră că direcția UE este bună, românii fiind cei mai optimiști dintre europeni. Media la nivelul UE este 25%.
Îngrijorătoare este și proporția celor care cred că România a beneficiat de apartenența la UE, care a -scăzut cu 8 procente, de la 72% la 64%. Cifra se menține totuși peste media europeană: 60%. Cel mai important beneficiu este, în opinia a 44% din români, posibilitatea obținerii de noi locuri de muncă.
Totuși, 38% din români sunt de părere că vocea lor contează în Europa, iar 32% spun că asta se întâmplă la nivel național. În proporție de 34%, românii continuă să considere moneda euro drept un element de identitate euro-peană, chiar dacă s-a înregistrat o scădere de 9 procente față de anul trecut, de la 43% la 34%.