3.1 C
București
miercuri, 13 noiembrie 2024
AcasăSpecialPREZIDENȚIALE. O zecime din voturi, pe liste speciale

PREZIDENȚIALE. O zecime din voturi, pe liste speciale

 

Peste 10% din voturile exprimate în primul tur al alegerilor prezidențiale, adică 963.987 de voturi, au fost înregistrate în secțiile speciale. În primul tur al prezidențialelor din 2009, doar 479.196 de români au votat pe listele speciale.

Cel mai mare procent (19,87%) s-a înregistrat în județul Ilfov, ceea ce s-ar putea explica prin faptul că unii alegători din Ilfov ar putea avea domiciliul în București. Chiar și așa, faptul că în Ilfov au votat pe liste suplimentare 39.518 alegători ridică semne de întrebare, pentru că, la primul tur al prezidențialelor din 2009, în același județ votaseră, tot pe liste suplimentare 21.824 alegători.

Și în Cluj, 15, 58% din voturi au fost pe liste suplimentare, în condițiile în care orașul este un centru universitar. Chiar și așa, nu se explică faptul că în 2009, în același județ, s-au înregistrat doar 19.539 de alegători pe listele speciale.

Semne de întrebare și mai mari ridică procentul din Giurgiu – de 14,34% ‒, în condițiile în care aici nu există nici obiective turistice, nici comunități studențești. Au votat pe listele suplimentare 18.465 de alegători, față de 13.250 în primul tur al alegerilor din 2009.

Pe locul 4 este județul Timiș – cu 13,73%. Chiar dacă vorbim despre un județ cu numeroși studenți, această situație nu explică diferența față de 2009, când doar 18.822 de români au votat pe listele speciale.

Și în Mehedinți s-a votat masiv prin acest procedeu: 13,21% din alegători. A fost vorba de 17.577 de alegători, față de doar 13.866 în 2009. Nici în Mehedinți nu există comunități studențești largi sau obiective turistice extrem de vizitate în această perioadă a anului.   

Romulus Georgescu
Romulus Georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

România la „dietă” economică: top model sau moare de inaniție

Guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit recent despre „dieta” economică, completată cu sintagma „să strângem cureaua”. Mesajul este clar: România trebuie să-și ajusteze politicile financiare,...

Legea Arendei în dezbatere: fermierii solicită măsuri urgente pentru stabilitate în agricultură

Doar 10% din suprafața agricolă a României este utilizată de proprietarii terenurilor, restul fiind arendat Legea Arendei a revenit în atenția publicului și a Parlamentului...

România atinge cel mai mare preț al energiei din 2024, pe fondul producției scăzute de energie regenerabilă

Scăderea producției de energie solară, cauzată de lipsa luminii solare, a dus la un deficit de producție, ceea ce a crescut semnificativ prețul energiei România...
Ultima oră
Pe aceeași temă