La instalarea la Palatul Victoria, în mai 2012, și după aceea la învestirea Guvernelor Ponta II și III, prezidențiabilul PSD și-a asumat o sumedenie de angajamente, vizându-i pe pensionari, bugetari, salariați la privat, oameni de afaceri, șoferi etc. Majoritatea promisiunilor au rămas însă doar pe hârtie, iar la ele se adaugă acum cele pe care Victor Ponta le face în drumul spre Palatul Cotroceni.
În toate programele de guvernare girate de Victor Ponta s-a vorbit despre întărirea instituțiilor statului, despre „bunăstare, corectitudine și bun-simț“, despre relansarea economiei și susținerea clasei de mijloc. „Nu promitem mai mult decât putem face“ a fost chiar unul din angajamentele scrise ale premierului social-democrat. România liberă trece în revistă doar câteva din eșecurile celor trei Cabinete Ponta.
Creșterea economică
Atât prin programul USL de guvernare, cât și prin programul asumat după cooptarea UDMR la putere, premierul Ponta s-a angajat la un ritm mediu anual de creștere economică de 3% în perioada 2013-2016. Dacă pentru 2013 se poate spune că promisiunea a fost îndeplinită (3,5% creștere economică), pentru 2014 situația nu arată la fel de promițător, fiind prognozată o creștere de 2,5%. În plus, în august, Eurostat a confirmat intrarea României în recesiune tehnică, economia scăzând în trimestrul I din 2014 față de trimestrul IV din 2013.
Revenirea la TVA de 19%
Încă de la început, Guvernele Ponta au vorbit despre revenirea TVA la nivelul de 19%, fără a fi indicat precis și un orizont de timp pentru acest lucru, ci doar „până în 2016“. În martie 2014, premierul Ponta și-a nuanțat declarațiile, arătând că o reducere cu cinci puncte procentuale a TVA ar fi sustenabilă doar cu un ritm de creștere a PIB de peste 3%.
TVA redusă la unele produse
Reducerea TVA la 9% pentru cereale, pâine, carne, lapte, fructe și legume este un alt angajament al Guvernelor Ponta. Până acum, a fost micșorată doar TVA la pâine și produsele de panificație, iar pentru celelalte categorii nu s-a anunțat vreun termen, deși ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, spunea că măsura se va aplica și sectorului cărnii încă din acest an. Ulterior, premierul a tranșat situația arătând că ar opta pentru reducerea TVA la fructe-legume, decât la carne.
Un milion de locuri de muncă
La aproape doi ani și jumătate de la preluarea puterii, Guvernele Ponta au reușit să îndeplinească doar o cincime din această promisiune, fiind create circa 200.000 de locuri de muncă. Aceasta dacă luăm în considerare declarațiile unor lideri ai PSD și ignorăm acuzele opoziției, potrivit cărora guvernarea Ponta ar fi, de fapt, o „fabrică de șomeri“. Și, apropo de șomaj, o altă promisiune neîndeplinită a Cabinetelor Ponta se referă la „introducerea procedurii de șomaj parțial“, astfel încât cei care rămân fără loc de muncă să poată cumula, pe o perioadă limitată, indemnizația de șomaj cu venituri din muncă în regim part-time.
Impozit redus pentru salariile mici
Tot prin programele de guvernare, Victor Ponta s-a angajat la introducerea impozitului diferențiat cu păstrarea limitei maxime de 16%. Adică, pentru salariile mici să se aplice cote de impozitare de 8% și, respectiv, 12%. La aproape un an de la preluarea puterii, guvernanții au spus că măsura nu se va aplica din 2014, pentru ca după alte câteva luni să pună sub semnul întrebării și introducerea în 2015 a impozitului diferențiat, pe motiv că trebuie realizate analize suplimentare.
Redevențele
Un alt angajament al Guvernelor Ponta privea alinierea „la media europeană“ a redevențelor încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului. Ca și în alte domenii, au venit, ulterior, nuanțările și amânările. În privința redevențelor petroliere, premierul a declarat că de abia în luna noiembrie 2014 noul sistem va fi discutat cu delegația FMI, Comisiei Europene și Băncii Mondiale, urmând ca la începutul anului 2015 să fie pus proiectul în dezbatere publică. Potrivit reprezentanților Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, nu ne putem aștepta oricum la o creștere spectaculoasă a redevențelor.
Statul de drept
„Respectăm regulile statului de drept“ a fost unul dintre sloganurile guvernării social-democrate. Ceea ce nu i-a împiedicat pe social-democrați și aliații lor să pună în operă marțea neagră, cu toate consecințele în plan extern care au decurs de aici. În plus, ANI și DNA au continuat să fie ținte favorite pentru politicieni, atât în planul declarațiilor, cât și în ceea ce privește depunerea și adoptarea de proiecte de lege prin care să le fie diminuate atribuțiile (vezi doar proiectul prin care aleșii locali scapă de dosarele de incompatibilitate deschise de inspectorii de integritate).
1.200 de km de autostrăzi
În programele Guvernelor Ponta au fost incluse mai multe mari proiecte de infrastructură, atât în domeniul rutier, cât și în cel feroviar și naval (de pildă, realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză Arad-București sau reabilitarea infrastructurii pe Canalul Dunăre–Marea Neagră). Nu doar că multe din marile proiecte enunțate nu au demarat încă, dar sunt șanse mari ca nici să nu demareze, fie din cauza lipsei de fonduri, fie din motivul regândirii strategiei de transporturi.
Absorbția fondurilor europene
Guvernele Ponta s-au angajat, constant, să îmbunătățească „semnificativ și imediat“ gradul de absorbție a fondurilor europene, ca fiind o „condiție esențială pentru asigurarea creșterii economice sustenabile și limitarea datoriei externe“. Cum a fost pus în practică acest angajament? Prin reducerea cu 60% (prima dată cu 847,3 milioane lei, a doua oară cu 2,45 miliarde lei) a bugetului destinat cofinanțării proiectelor derulate din fonduri europene. Ultima măsură de acest fel a fost operată la rectificarea bugetară de acum câteva zile.
Revizuirea Constituției
Prezentată de Guvernele Ponta ca fiind „un demers ce nu poate fi amânat“, revizuirea Legii fundamentale era justificată prin nevoia de (re)câștigare a „încrederii cetățenilor în instituțiile statului“, iar miza o constituia „consolidarea democrației românești“. După cum se știe, proiectul USL de modificare a Constituției a fost abandonat, după ruperea alianței cu PNL și după ce a fost desființat de Curtea Constituțională. Social-democrații spun că un referendum de revizuire va putea fi organizat, cel mai devreme, spre finalul anului 2015.
Codul electoral
USL și, după ruperea acesteia, USD (PSD+PC+UNPR) s-au angajat și să realizeze un Cod electoral, care „să genereze predictibilitate cu privire la sistemul de partide, asigurând un cadru unitar de competiție pentru partidele politice“. Dincolo de faptul că legislația electorală nu a suferit nici o modificare în ultimii doi ani și jumătate, Guvernul Ponta III a produs distorsiuni grave scenei politice prin ordonanța de urgență prin care primarii și consilierii locali și județeni au primit liber la migrație, doar pentru ca social-democrații și aliații lor să-și redobândească sau consolideze majoritatea în administrația locală.
Transparență și dialog social
Guvernele Ponta au vorbit și despre necesitatea purtării unui dialog cu opoziția, partenerii sociali și societatea civilă, invocând faptul că „România nu poate continua pe linia conflictului și a dezbinării“. În loc de aceasta, Victor Ponta a guvernat prin intermediul a sute de ordonanțe de urgență, acte normative al căror conținut a putut fi consultat de presă și societatea civilă doar după publicarea în Monitorul Oficial, adică după intrarea în vigoare.
Alte angajamente neonorate:
Reducerea integrală a CAS pentru angajatori, timp de un an de zile, pentru locurile de muncă nou create.
Creșterea de zece ori a taxelor și impozitelor pentru structurile hoteliere privatizate și nefolosite sau răscumpărarea de către stat a structurilor hoteliere privatizate și lăsate în paragină, modernizarea și reprivatizarea lor.
Impozitarea suplimentară a averilor mari.
Deduceri de impozite pentru plățile pentru pensie privată și asigurări private de sănătate.
Card de credit pentru IMM-uri, cu valoare cuprinsă între 5.000 și 100.000 de euro.
