Alegerile prezidențiale au stârnit un interes scăzut în comunitatea maghiară. Și asta deși, pentru prima oară în istorie a avut de ales între doi candidați la alegerile prezidențiale: Hunor Kelemen, reprezentantul UDMR, și Zsolt Szilagyi, reprezentantul PPMT.
De reținut, totodată, că ambii au încercat să își mobilizeze electoratul prin intermediul unor programe care, teoretic, s-ar număra printre cele mai fierbinți doleanțe ale maghiarilor ardeleni. Hunor Kelemen a lansat, în context electoral, un proiect de lege referitor la autonomia Ținutului Secuiesc.
Zsolt Szilagyi a propus federalizarea României și acordarea unui statut special regiunii locuite de secui, dar și Crișanei, unde comunitatea maghiară este deosebit de puternică. În mod paradoxal, tocmai în aceste județe prezența la vot este cea mai scăzută. Sociologul Ildiko Jucan crede că de vină pentru această pezență scăzută la vot este tocmai faptul că maghiarii adeleni au perceput asemenea demersuri drept unele strict electorale. ”Mulți dintre maghiari cred că, de fapt, politicienii din cele două partide sunt mai mult preocupați de binele propriu, să se căpătuiască, iar de autonomie nu le pasă decât atunci când vin alegerile. Astfel că reacția lor a fost una prin care au vrut să le arate oamenilor politici că și prioritățile lor sunt altele: locuri de muncă și investiții în loc de autonomie. Desigur, tema autonomiei are o puternică încărcătură simbolică, însă acest lucru nu înseamnă automat că ea este și un bun catalizator electoral”.
La rândul său, istoricul Cornel Jurju consideră că ”una dintre explicațiile prezenței scăzute la vot în rândul maghiarilor este tocmai faptul că au avut de ales între doi candidați și unii dintre alegători nu au putut sau nu au vrut să se decidă pentru unul dintre ei. De asemenea, prezidențialele nu sunt o miză pentru maghiarii ardeleni, pentru că au constatat faptul că nici unul dintre candidații propuși de partidele maghiare nu are șanse foarte mari să câștige alegerile.
Apoi, am avut o campanie electorală bazată mai mult pe atacuri reciproce. A lipsit o dezbatere în adevăratul sens al cuvântului”. Potrivit analistului media Eduard Boboc, faptul că ”singurul lucru remarcabil din acest punct de vedere este tocmai faptul că există doi candidați. Este vorba de apariția pluripartidismului în comunitatea maghiară. Pe de altă parte, politicienii de etnie maghiară au adoptat această strategie pentru a spori prezența maghiarilor ardeleni la urne, însă este evident faptul că au eșuat. Un alt aspect este reprezentat de faptul că scindarea în comunitatea maghiară devine tot mai profundă”.
