Alegerile prezidențiale de anul acesta, al căror prim tur va avea loc duminică, au ca miză desemnarea succesorului lui Traian Băsescu, după ce acesta a fost, timp de zece ani, șeful statului. În aceste condiții, chiar și candidații care îl critică pe Băsescu încearcă să pozeze în rolul de președinte jucător. Însă, în campanie, prezidențiabilii au discutat foarte puțin despre teme fundamentale cum ar fi justiția, statul de drept sau politica externă.
Al doilea mandat al lui Traian Băsescu expiră în 21 decembrie, încheind în acest fel o perioadă de 10 ani în care și-a asumat, de la început, rolul de președinte-jucător, în contrapondere cu predecesorii săi, Ion Iliescu și Emil Constantinescu. Traian Băsescu s-a implicat inclusiv în rezolvarea unor probleme de natură economică, deși acestea nu intră direct în atribuțiile președintelui. Pe de altă parte, el a mizat pe cartea justiției, în timpul mandatului său fiind declanșate și finalizate mai multe dosare de corupție. Printre cei condamnați s-au numărat Adrian Năstase, Sorin Ovidiu Vântu sau Dan Voiculescu. În politica externă, Traian Băsescu a optat pentru parteneriatul strategic cu SUA. Confruntat cu două tentative eșuate de suspendare, Băsescu a fost criticat pentru foarte multe dintre deciziile sale. Nici măcar adversarii săi nu au putut nega, însă, că și în 2004, și în 2009, când a candidat pentru Cotroceni, Traian Băsescu și-a definit clar, în fața alegătorilor, profilul de președinte.
Cine candidează pentru Cotroceni
Astăzi, după campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, care se încheie mâine, principalii candidații nu au lămurit care este profilul lor, cel puțin pe zonele care țin de atribuțiile președintelui.
La startul competiției prezidențiale s-au aliniat 14 candidați, însă doar o parte dintre ei vor conta în bătălia pentru Cotroceni direct – prin intrarea în turul doi, sau indirect – prin orientarea voturilor în finală. Caracteristica acestor alegeri este existența unui singur candidat al stângii, Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), care a intrat în competiția pentru Cotroceni sprijinit de un uriaș aparat politico-mediatic. În schimb, voturile electoratului de dreapta sunt revendicate de cinci candidați: Klaus Iohannis (ACL), Călin Popescu Tăriceanu (independent), Elena Udrea (PMP), Monica Macovei (independent) și Teodor Meleșcanu (independent). Potrivit sondajelor, în turul doi ar intra Victor Ponta și Klaus Iohannis.
Temele majore de dezbatere din campanie nu au aparținut candidaților. Scandalul Ponta-SIE a fost pus pe tapet de președintele Traian Băsescu, iar premierul, deși candidează pentru funcția supremă în stat, nici măcar nu s-a obosit să răspundă punctual acuzațiilor. În timpul campaniei, partidele au fost zguduite de scandaluri de corupție în urma cercetărilor procurorilor în dosare precum „Microsoft“ sau cel al retrocedărilor ilegale de păduri. Prezidențiabilii au încercat să își protejeze propria imagine, reacționând la dezăluirile din presă. Victor Ponta și-a dat binecuvântarea pentru demisia lui Viorel Hrebenciuc, acuzat pentru retrocedări ilegale și pentru trafic de influență. Elena Udrea a dezminițit că ar fi implicată în dosare precum “Microsoft“sau EADS.
Justiția, ocrotită declarativ
Însă, dincolo de aceste reacții punctuale, principalii candidați au evitat să explice concret ce se va întâmpla cu Justiția, dacă ajung la Cotroceni.
O asemenea discuție era necesară pentru că președintele are o serie de atribuții concrete în această zonă. Astfel, șeful statului numește, la propunerea ministrului Justiției, procurorul general, procurorul şef al DNA, şeful DIICOT şi pe adjuncţii acestora.
Victor Ponta a menționat, în programul său electoral, că viitorul președinte trebuie să întărească lupta anticorupție. O declarație de bune intenții vagă și care vine în contradicție cu tot ceea ce, în realitate, au făcut Victor Ponta și PSD: încercarea de a-l debarca de la șefia secției I a DNA pe Lucian Papici, care a finalizat dosarul lui Liviu Dragnea; încercarea de a promova legea amnistiei și grațierii; modificarea legii ANI în favoarea baronilor incompatibili; apărarea imunității parlamentare a politicienilor din PSD, acuzați în diverse dosare. Chiar dacă a trecut câteva fraze generale în program, Ponta nu și-a detaliat oferta pe justiție în campanie, atingând subiectul doar atunci când a taxat DNA prentru presupuse acțiuni anti-PSD.
Mai aplicat, candidatul ACL, Klaus Iohannis, promite că va sprijini dezvoltarea capacității procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și îmbunătățirea performanței la nivel local „în paralel cu cea foarte bună de la nivel național”. Însă, nici Iohannis nu a insistat pe acest subiect, dincolo de asigurarea că nu va grația nici un corupt.
Dintre candidații relevanți, doar Monica Macovei pare credibilă pe această zonă, dar prezența ei în media a fost destul de redusă.
Est sau Vest?
Primii doi candidați, în ordinea șanselor, au fost la fel de discreți în ceea ce privește politica externă, care este condusă de președintele României. În plus, evenimentele de la câteva sute de kilometri de granițele României ar fi impus discutarea unei astfel de teme.
Victor Ponta a reușit performanța de a nu atinge acest subiect la lansarea candidaturii sale, iar în campanie l-a ocolit. Lămurirea acestui aspect ar fi fost necesară în condițiile în care premierul a pledat, de mai multe ori, pentru necesitatea unui parteneriat strategic cu China. În lipsa unor discuții aplicate pe această temă, Ponta nu a explicat ce s-ar întâmpla, în aceste condiții, cu parteneriatul strategic cu SUA. În schimb, Iohannis vorbește în programul său despre „aprofundarea“ parteneriatului strategic cu Statele Unite.
Nu avem răspunsurile la astfel de subiecte, care țin de atribuțiile președintelui, și pentru că nu a existat nici o dezbatere între candidați. Institutul de Politici Publice (IPP) a propus o dezbatere între primii șase candidați, potrivit sondajelor de opinie. Premierul Ponta a condiționat participarea de invitarea tuturor celor 14 candidați.
După ce IPP a îndeplinit cererea prezidențiabilului PSD, acesta a transmis că va da un răspuns doar după ce confirmă toți ceilalți 13 candidați. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, după ce Dan Diaconescu, Călin Popescu Tăriceanu, Kelemen Hunor și Corneliu Vadim Tudor au evitat să participe, dezbaterea a fost anulată.
Armele PSD: pomenile și frica
Absența unor dezbateri l-a avantajat pe Victor Ponta, care a profitat din plin de calitatea de premier. Legislativul a votat deja proiectele Guvernului privind reducerea CAS cu 5%, amnistia fiscală pentru mame, pensionari și bugetari. În plus, Ponta s-a întrecut în promisiuni privind creșteri de salarii și pensii dar, cum bugetul pe 2015 nu a fost trimis la Parlament, nu este clar în ce măsură aceste programe sunt sustenabile. Pe de altă parte, pe baza ordonanței de urgență privind traseismul, peste 350 de primari ACL au îngroșat rândurile PSD în condițiile în care, în special în zona rurală, edilii influențează decisiv opțiunile alegătorilor. Unul dintre elementele de campanie îl reprezintă atacurile la persoana principalului contracandidat, Klaus Iohannis. Acesta a fost acuzat de purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Firea, că nu ar fi un bun președinte pentru că nu are copii. Social-democrații l-au atacat pe candidatul ACL și pe tema celor șase case pe care le deține, deși Victor Ponta și Daciana Sârbu au împreună șapte imobile. De asemenea, în campanie a fost folosită și Poșta Română, condusă de vicepreședintele PSD Diaspora, Alexandru Petrescu.
Poșta a distribuit pliante ale PSD cu textul “Klaus Iohannis vrea să îți taie pensia”, încercând în acest fel să îi sperie pe pensionari. Mesajul a fost dublat de afișe ale PSD potrivit cărora premierul este singurul candidat care nu taie pensiile.
Pe de altă parte, premierul face tot posibilul pentru a-și asigura sprijinul clerului în campania electorală. A început printr-o referire la faptul că Iohannis nu este ortodox și a continuat prin alocări consistente de fonduri pentru biserici.
De cealaltă parte a baricadei, principala problemă a lui Klaus Iohannis a fost atragerea unui procent cât mai mare din alegătorii dreptei. În prima parte a campaniei, Iohannis a luat la picior filialele PNL și PDL, în încercarea de a-și asigura sprijinul susținătorilor lui Crin Antonescu și pe cel al democrat-liberalilor, care au renunțat la propriul candidat, Cătălin Predoiu. O altă problemă pentru Iohannis este orientarea electoratului pro-Traian Băsescu, pentru care concurează cu Elena Udrea și Monica Macovei. Atragerea acestui electorat a fost cu atât mai dificilă cu cât Iohannis a trebuit să facă față și concurenței lui Călin Popescu Tăriceanu, candidat de dreapta care face jocurile PSD și care joacă rolul de anti-băsist.
Campania lui Iohannis s-a suprapus peste discuțiile despre acuzațiile de incompatibilitate, după ce instanța supremă a acceptat recursul ANI pe această temă. ICCJ a fixat un prim termen pe 18 noiembrie când, cel mai probabil, dosarul nu va fi judecat pe fond, ci se va fixa un alt termen. Chiar dacă Iohannis a câștigat în primă instanță atât Traian Băsescu, susținător declarat al Elenei Udrea, cât și Victor Ponta au insistat pe pericolul de a fi declarat incompatibil, pentru a-i descuraja pe votanții acestuia.
Alegerile în cifre
– În cursa prezidențială s-au înscris 14 candidați.
– Primul tur va avea loc pe 2 noiembrie și au drept de vot 18.296.567 de cetăţeni români.
– În ţară vor fi organizate 18.550 secţii de vot iar în străinătate 294.
– Votarea va începe la ora 7.00 și se va încheia la ora 21.00.
– Românii aflaţi în ţară îşi pot exercita dreptul de vot în baza cărţii de identitate, paşaportului sau carnetului de serviciu militar.
– Cei care se află în străinătate pot prezenta la urne paşaportul, titlul de călătorie sau cartea de identitate.
– Pentru a deveni președinte din primul tur, un candidat trebuie să obțină jumătate plus unu din voturile cetățenilor din listele electorale.
– Cel de-al doilea tur de scrutin este programat pentru 16 noiembrie, urmând să participe primii doi clasați.
SONDAJE
Ponta și Iohannis, în finală
Potrivit sondajelor de opinie, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale vor intra Victor Ponta și Klaus Iohannis. Însă, diferența dintre primii doi clasați diferă de la un sondaj la altul. Piața sondajelor din România este, însă, marcată de controverse după ce majoritatea institutelor au ajuns să fie conduse de personaje apropiate de PSD. La distanță de primii doi clasați, urmează un pluton format din Elena Udrea, Călin Popescu Tăriceanu, Monica Macovei, ale căror poziții variază, de asemenea, în funcție de casa de sondare. Astfel, potrivit unui recent sondaj CSCI, Victor Ponta ar obține 40% din voturi, Klaus Iohannis – 29%, Călin Popescu Tăriceanu – 8%, Elena Udrea -6%, Monica Macovei – 5%. CSCI este coordonat de Dan Sultănescu, consultantul lui Victor Ponta. Potrivit IRES, Victor Ponta ar fi votat de 43% din cei care s-ar prezenta la urne, Klaus Iohannis de 30%, Elena Udrea – 8%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Monica Macovei – 5%. IRES îl are ca acționat majoritar pe Vasile Dâncu, fost ministru în Guvernul Adrian Năstase.
acte necesare
Avertismentul MAE, contrazis de BEC
MAE susține că decizia BEC de a permite românilor aflaţi în străinătate în ziua scrutinului să voteze pe baza cărţii de identitate în toate statele, nu doar în ţările UE, duce la riscul de vot multiplu, întrucât nu mai are autocolante suplimentare pentru a fi trimise secţiilor din afara ţării.
În schimb, vicepreşedintele AEP Marian Muhuleţ a declarat că decizia BEC nu favorizează votul multiplu. El a amintit că, potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie datele persoanei care se prezintă la vot în tabelul prevăzut de lege, iar alegătorul primeşte buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea “VOTAT“numai după ce semnează în acest tabel.
Alegătorul trebuie să declare în scris, pe propria răspundere, că nu a mai votat şi nu va mai vota la acel tur de scrutin, sub sancţiunea legii penale.
