Scandalul finanțării campaniei prezidențiale a PSD din 2009 ia amploare. Hrebenciuc susține că fostul său coleg, Geoană, cunoştea modalitatea de finanţare a campaniei electorale. Acesta din urmă dezminte acuzațiile.
Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a declarat, ieri, că Mircea Geoană l-a trimis la omul de afaceri Ioan Niculae să îl roage să contribuie la campania electorală din 2009. Hrebenciuc, care în 2009 a fost şeful campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale a candidatului PSD Mircea Geoană, a dat o declaraţie de martor, la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul „Mită la PSD“. În această speţă sunt judecaţi Niculae şi fostul preşedinte PSD al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea-Stancu.
Potrivit variantei prezentate de Viorel Hrebenciuc în faţa instanţei, de finanţarea campaniei prezidenţiale din 2009 s-au ocupat Mircea Geoană şi apropiaţi ai acestuia. El a adăugat că, în contextul discuţiilor despre finanţare, Geoană l-a trimis personal la Niculae să îl roage să contribuie la campania electorală. Hrebenciuc a precizat că Mircea Geoană cunoştea direct modalitatea de finanţare a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009.
„Domnul Niculae a fost de acord cu acest lucru. A discutat un reprezentant al lui cu domnul Teodorescu, reprezentantul Insomar. Nu cunosc ce au discutat, ulterior am aflat că la InterAgro şi Insomar s-a efectuat un studiu privind situaţia construcţiilor din România, în realitate studiul fiind pentru sondajele de opinie vizându-l pe candidatul Geoană. Insomar a încasat plata“, a dezvăluit Hrebenciuc.
Replica lui Geoană
Fostul deputat a arătat că plăţile pentru astfel de studii se făceau în urma discuţiilor pe care Mircea Geoană le avea cu Sorin Ovidiu Vîntu, care era acţionar la Insomar, dar şi cu reprezentanţii firmelor care contribuiau la campania electorală. Întrebat dacă a fost vorba de o finanţare legală, Hrebenciuc a spus că, la vremea respectivă, nu s-a pus problema de ceva ilegal. „Nu pot preciza dacă domnul Geoană a avut intenţii ilegale. Domnul Niculae a arătat că vrea să facă plăţi doar prin bancă“, a mai spus Hrebenciuc. Fostul deputat a adăugat că el discuta cu persoane care puteau finanţa campania electorală doar dacă era trimis şi a precizat că nu a vorbit cu Ioan Niculae despre sume, ci doar i-a spus să finanţeze nişte sondaje de opinie. „I-am comunicat domnului Geoană rezultatul discuţiei“, a susținut Hrebenciuc.
În replică, senatorul Mircea Geoană a susținut că nu s-a ocupat, în calitate de candidat al PSD la prezidențialele din 2009, de finanțarea campaniei și nici nu l-a trimis pe Hrebenciuc să discute cu oameni de afaceri, arătând că dacă acesta a făcut astfel de solicitări, le-a făcut din proprie inițiativă. „Este ciudat faptul că Viorel Hrebenciuc a ales să facă aceste declarații mincinoase după ce a intervenit conflictul public între mine și Victor Ponta, pe care domnul Hrebenciuc l-a sprijinit începând cu Congresul PSD din 2010 și până în ziua de astăzi, și la o zi după ce a fost plasat în arest la domiciliu“, afirmă Geoană. „Nu am fost niciodată implicat în lucruri ilegale și nu accept ca numele meu să fie ponegrit doar din motive politice. Nu este decât o modalitate a domnului Hrebenciuc de a distrage atenția de la propriile sale probleme cu justiția“, mai afirmă Mircea Geoană.
În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti. Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC InterAgro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.
Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să facă plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare la finanţarea partidelor politic.
În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural – Transgaz şi Romgaz.
