Viorel Hrebenciuc este urmărit penal într-un nou dosar, fiind acuzat de procurorii DNA că i-ar fi cerut lui Dan Şova să promoveze o lege a amnistiei şi graţierii, care l-ar fi putut scăpa de problemele pe care le are în justiție. În schimb, sforarul PSD urma să-l sprijine pe Şova să ajungă la conducerea partidului, după ce Victor Ponta ajungea preşedintele României.
Viorel Hrebenciuc era cercetat până ieri de către Direcția Națională Anticorupție în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, unde procurorii au cerut arestarea sa preventivă, dar şi într-o altă cauză referitoare la modul în care şi-a obţinut licenţa de emisie o televiziune. Ieri însă, Viorel Hrebenciuc a fost audiat de procurorii DNA, care l-au anunțat că este pus sub acuzare pentru trafic de influenţă. Liderul deputaților PSD -i-ar fi cerut lui Dan Șova să sprijine o inițiativă legislativă care l-ar fi scăpat de pușcărie în cazul în care ar fi fost condamnat la închisoare în cele două dosare pe care Hrebenciuc le are deja pe rol. Procurorii susţin că, în timpul întâlnirii, cei doi au discutat în detaliu despre acuzaţiile aduse lui Hrebenciuc în dosarul privind retrocedările ilegale de păduri, despre condiţiile de incriminare a acestor fapte şi despre riscul de a fi condamnat. Hrebenciuc i-ar fi cerut lui Șova să se asigure că va fi adoptată o lege de amnistie şi graţiere, solicitare pe care colegul său din PSD ar fi acceptat-o. “Pentru a evita ca o eventuală condamnare a sa să fie pusă în executare, Viorel Hrebenciuc i-a cerut colegului său de partid să îl asigure că va fi adoptată o lege de amnistie și grațiere, solicitare pe care colegul său de partid a acceptat-o”, arată procurorii DNA în referat. În schimb, Șova a primit promisiunea din partea lui Hrebenciuc că va fi sprijinit pentru a ajunge șeful PSD. Primind aceste asigurări, Șova a sugerat că va interveni pe lângă ministrul Justiției pentru a iniția un proiect de lege care să îl ajute pe Hrebenciuc în cazul în care ar fi fost condamnat în cele două dosare penale.
Procurorii mai spun că Hrebenciuc i-ar fi cerut sprijin lui Dan Șova să susțină o lege a amnistiei și pentru ca Miron Mitrea să nu facă închisoare, dacă va fi condamnat definitiv. Instanţa supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefiind definitivă.
Trafic cu funcții publice
Dacă Hrebenciuc s-a abținut de la comentarii, DNA a precizat că vicepreședintele Camerei Deputaților a mai încălcat legea după ce a aflat informații confidențiale despre un dosar care îl privea și care era în curs de instrumentare. În schimb, deputatul a promis că se va folosi de funcția pe care o are pentru a facilita diverse servicii. Ceea ce înseamnă trafic de influență.
Potrivit DNA, “Hrebenciuc ar fi întreprins demersuri pentru a obține informații cu privire la anchetele penale derulate la nivelul Direcției Naționale Anticorupție față de persoana sa, promițând în schimb că va determina diverși funcționari publici, asupra cărora are influență sau lasă să se creadă că are influență, să își îndeplinească îndatoririle de serviciu, în așa fel încât să obțină pentru persoanele care îl ajută cu astfel de informații diverse foloase necuvenite”. Pe 13 august, Hrebenciuc a aflat de la o persoană fost șef al unei structuri de protecție că este interceptat în baza unui mandat de supraveghere tehnică, emis la solicitarea Direcției Naționale Anticorupție. Hrebenciuc a plătit acest serviciu intervenind pe lângă o serie de funcționari pentru angajarea fiicei persoanei care i-a furnizat informația de mai sus -într-o instituție de stat. Tot în schimbul informațiilor confidențiale care i-au fost furnizate, Hrebenciuc “i-a promis că va interveni pe lângă diverse persoane influente pentru a le determina să mențină în funcție o anumită persoană, funcționar în cadrul Fondului Național de Garantare. În același context, Hrebenciuc a promis că va interveni pe lângă un funcționar în cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului, astfel încât să ajute persoana să înregistreze, la Registrul Comerțului, drepturile asupra unei societăți comerciale”, potrivit DNA.
Marțea neagră revine
Imediat după audierea lui Hrebenciuc, la sediul DNA a apărut Dan Șova. Purtătorul de cuvânt al PSD a declarat presei că nu şi-a pus problema să fie şeful PSD (așa cum i-ar fi propus Hrebenciuc în schimbul susținerii unei legi aministiei) şi că nu a vorbit niciodată cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, (în legătură cu solicitările pe care i le-ar fi făcut același Viorel Hrebenciuc). La puțin timp, DNA a anunțat oficial că senatorul PSD Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă, după ce ar fi acceptat, la solicitarea deputatului Viorel Hrebenciuc, să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse, pentru ca deputatul să nu execute o eventuală condamnare. Interesant este și un alt aspect.
Chestiunea promovării unei legi a amnistiei a fost una care a zguduit scena politică, societatea și a stârnit reacții vehemente din partea Occidentului. Legea a fost inițiată în februarie 2013 de deputații Nicolae Păun și Mădălin Voicu. Sub pretexul că închisorile sunt pline, aceștia au susținut că ar trebui dată o lege care să amnistieze anumite fapte. Pe 10 decembrie, în ceea ce s-a numit „marțea neagră”, Comisia Juridică a lucrat la modificarea proiectului Legii amnistiei şi graţierii. Potrivit modificărilor, ar fi urmat să fie salvaţi de puşcărie cei anchetaţi sau condamnaţi deja pentru diverse fapte penale pedepsite.
Amnistia ar fi urmat să îi salveze pe politicieni de dosare penale aflate în anchetă sau în faza judecăţii în care sunt incriminaţi pentru fapte penale pedepsite cu până la 6 ani închisoare, iar pentru graţiere îi salva în special pe politicienii condamnaţi deja cu pedepse până la 7 ani închisoare. Înainte, limita era de patru ani. Proiectul Legii amnistierii şi a graţierii nu a mai fost votat în Camera Deputaţilor din cauza scandalului declanşat în jurul parlamentarilor care scapă de puşcărie sau de dosare penale. Între aceştia figurau Adrian Năstase (DOSARUL Zambaccian II), Dan Voiculescu (dosarele ICA şi şantajul Antenelor), Cătălin Voicu, Dan Pasat, Traian Decebal Remeş, Relu Fenechiu, Tudor Chiuariu, mulţi -alţii, între care şi Bogdan Ciucă, membru al Comisiei Juridice (cea -care a făcut modificările), învinuit în dosarul imobiliar în care e implicat fostul deputat Mihail Boldea.
Legea care ar pune imediat în libertate mii de deţinuţi condamnaţi la pedepse de până la şapte ani se află încă pe masa Comisiei juridice din Camera Deputaţilor.
Istoric. Dosarele în care mai este implicat „sforarul” PSD
Preşedintele Traian Băsescu a Pe de altă parte, dosarul la care face referire DNA și pentru care Hrebenciuc și-a folosit influența pentru a afla diverse amănunte legate de derularea anchetei se referă la retrocedări ilegale de păduri. În acest caz, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență şi instigare la folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Pentru acest caz, DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor în vederea arestării preventive a lui Hrebenciuc. Deputatul PSD a promis că, în schimbul unor foloase necuvenite, “va interveni pe lângă funcţionari din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale pentru -obţinerea urgentă şi în mod ilegal de către Paul de România a 39.885 hectare teren în Broşteni, jud. Suceava, a 50 hectare 3.165,87 de hectare teren agricol la Mănăstirea, jud. Călăraşi şi a două imobile în Sinaia. Într-un alt dosar, instrumentat tot de DNA, Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru că, susţin anchetatorii, s-ar fi implicat pentru a determina funcţionari din Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru ca această instituţie să revină asupra deciziei de retragere a licenţei postului Giga TV – controlat de primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.
Stenograme. Hrebenciuc şi Şova sunt siguri că Ponta va ieşi preşedinte
Din stenogramele discuţiilor înregistrate de procurori în acest dosar reiese faptul că Viorel Hrebenciuc, în contextul în care avea deja pe rol dosare care îi puneau libertatea în pericol, negocia cu purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Șova, necesitatea susținerii de către partid a unei legi a amnistiei şi graţierii.
Hrebenciuc: Acuma îţi spun cinstit, cu toată chestiunea, va trebui să -facem într-un fel cu amnistia. Uite şi tu, mă, că…
Șova: Amnistie şi graţiere obligatoriu!
Hrebenciuc: Pe cuvânt îţi spun, -Dane, şi tu să le spui la partid asta.
Șova: Şi ştiţi ce trebuie făcut, -domnule preşedinte, trebuie să, nu o să putem să abrogăm abuzul în -serviciu, dar…
Apoi, discuția se concentrează pe sprijinul pe care Șova ar urma să îl primească de la Hrebenciuc pentru câștigarea partidului:
Şova: În legătură cu epoca post-Victor, toată lumea cu care am vorbit, toată lumea merge cu mine. Nu îl vor pe Liviu în primul rând.
Hrebenciuc: Asta este problema.
Şova: Este negativ.
Hrebenciuc: Boss, pentru mine, cum să-ţi spun ţie, să nu fie Liviu! În rest, nu am o problemă, practic şi normal că mă focusez pe tine, ştii. Este şi Vali Zgonea…
Şova: Dar ce facem cu Vali?
Hrebenciuc: Hai să-ţi spun o chestiune: o să fii preşedinte, o să ai – pe ăştia pe care sunt nu te poţi baza pe toţi, că nu poţi lucra cu Vanghelie să întrebi: Bă, pe cine pun la Guvern? Că el vine cu nu ştiu cine. Nu ştiu dacă mă înţelegi. Deci aici tu ai o problemă. Dar cât de cât trebuie ştiut un lucru – sunt ministere în care chiar trebuie să mergi cu tehnocraţi, nu o să ai ce să faci, boss.
Ce i-a cerut Hrebenciuc lui Dumitru Iliescu
La 13 august, Viorel Hrebenciuc i-a cerut generalului în rezervă Dumitru Iliescu (fost șef al Serviciului de Protecție și Pază) să obțină date referitoare la emiterea unor mandate de supraveghere tehnică prin care s-a dispus interceptarea comunicațiilor efectuate de el, durata unor astfel de mandate, dacă există posibilitatea de a fi prelungite măsurile de supraveghere tehnică, precum și instituția care a solicitat emiterea unor astfel de mandate. Cu același prilej, Dumitru Iliescu i-a spus lui Hrebenciuc că poate obține aceste informații prin intermediul unui ofițer de poliție judiciară care activează în cadrul DNA.
Iliescu: V-am spus că dumneavoastră sunteți pe mandat.
Hrebenciuc: Mh! Da.
Iliescu: Pur și simplu asta e tot ce am aflat.
Iliescu: Mandatul se dă în general pe șase luni de zile.
Hrebenciuc: Șase luni? Deci sunt încă pe mandat.
Iliescu: Dacă este un mandat pe siguranță națională, înseamnă că mai sunt câteva săptămâni, dar se poate prelungi, nașule.
Iliescu: Dar e riscant. E riscant! A luat dosarul, dar nu se poate, nu știa ce să facă.
Hrebenciuc: Corect! Nu, nu, să nu faca niciun pas din ăsta care să-l miște acum, Doamne ferește, că îl am pe conștiință pe urmă.
Iliescu: Și atunci când m-a sunat, nu mi-a venit să cred, dar mi-a zis: mie mi-a sărit în ochi!
Hrebenciuc: Da, da.
Iliescu: Da, deci el a văzut, o fi știut el că e de la SRI, că nu e de la SRI? El a spus că a văzut tabelul de la DNA, o fi fost și la SRI, dar așa a văzut acolo.
Hrebenciuc: Nu contează!
Iliescu: Însă el mi-a spus că a văzut pe tabel asta. Eu, dacă am fost plecat, pe urmă a venit și problema asta, am fost atât de bulversat, că nu am mai putut să mă văd cu ei și să văd despre ce este vorba legat de dumneavoastră.
Hrebenciuc: Da, da.
Iliescu: Acum să vedem despre ce este vorba. Pot să mă interesez și la SRI, pot să mă documentez și la DNA.
Hrebenciuc: „Automat suntem beliți“
Într-o altă stenogramă, Dan Șova și Viorel Hrebenciuc caută soluții pentru dezincriminarea faptelor de corupție prin eliminarea unui articol din Legea 78/2000. Ea condamnă folosirea calităţii de şef într-un partid pentru obţinere de foloase ori influenţă.
Hrebenciuc: Şi mai e Legea 78. Boss, Legea 78/2000, că aici aceeaşi chestie spune. Aia e lege făcută de Stoica în 2000, atunci am aprobat-o ca tâmpiţii. Năstase a fost prima victimă a acestei legi. E un articol 13 care spune aşa: influenţarea în calitate de şef – nu şef…
Şova: De partid.
Hrebenciuc: …de partid, nu ştiu ce, organizaţie şi altele, nu numai partid, influenţarea şi luarea deciziilor, cum e trecut acolo, pentru obţinerea de foloase necuvenite, bani sau bunuri pentru sine sau pentru altul.
Şova: Aşa l-au băgat şi pe Liviu cu referendumul.
Hrebenciuc: Exact. Şi atunci, boss, ăsta este un articol doborâtor: orice telefon care îl dăm – că eu am zis
asta în Biroul Permanent şi Mediafax a preluat-o anul trecut, înţelegi?
Am zis, domne, pe această lege,
Dane, orice telefon îl dai, este influenţare.
Şova: Da, da.
Hrebenciuc: Deci, automat, suntem beliţi.
Şova: Toţi!
Cum se duce bătălia pentru viitorul șef al PSD
Negocierile dintre Viorel Hrebenciuc și Dan Șova, la care fac referire procurorii DNA, au legătură şi cu bătălia pentru controlul PSD, care se pregătește după alegerile prezidențiale.
Potrivit procurorilor, în 17 octombrie, Viorel Hrebenciuc şi-ar fi folosit influenţa faţă de Dan Şova, în scopul de a-l determina să îl convingă pe ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, să inițieze un proiect privind amnistia și grațierea. Viorel Hrebenciuc i-ar fi promis colegului său din PSD, în schimbul intervenţiilor sale, că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului, în dauna altor doi posibili contracandidaţi. Dan Şova a susținut, ieri, că nu şi-a pus problema să fie şeful PSD, că nu a discutat cu Hrebenciuc despre legea amnistiei și că nu ar fi avut nicio întâlnire cu Robert Cazanciuc. Interesant este că, încă din luna august, Dan Șova lăsase să se înțeleagă că ar fi necesar un astfel de demers. “O lege a graţierii este o chestiune care trebuie discutată la nivelul întregii clase politice. Cred că iniţiativa unei asemenea legi trebuie să vină din zona Ministerului Justiţiei şi să fie o măsură care ţine cont de condiţiile europene de detenţie“, afirma atunci Şova.
Sforarul Hrebenciuc
Dincolo de contradicțiile din declarațiile publice, se pune o întrebare: de ce ar avea nevoie Șova de sprijinul lui Hrebenciuc? În interiorul PSD se poartă, de mai multă vreme, negocieri neoficiale legate de șefia partidului, după alegerile pentru Cotroceni. Plecarea lui Victor Ponta din fruntea PSD după scrutinul prezidențial pare iminentă. Dacă va câștiga alegerile, nu mai poate fi membru de partid, potrivit Constituției. Dacă va pierde alegerile, nemulțumirea în PSD va fi uriașă și este posibil ca Ponta să fie debarcat din fruntea partidului, așa cum s-a întâmplat cu Adrian Năstase sau Mircea Geoană.
Dan Șova este unul dintre numele vehiculate pentru a prelua șefia PSD, la un eventual congres de după prezidențiale. Șova beneficiază de sprijinul lui Ponta, care i-ar fi cerut să se retragă de la Ministerul Transporturilor tocmai pentru a se implica în competiția internă. Pentru șefia PSD concurența se anunță acerbă, postul fiind dorit și de vicepremierul Liviu Dragnea, dar și de președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. Aceștia ar putea fi cei doi contracandidați la care fac referire procurorii DNA.
Tocmai aici devine important Viorel Hrebenciuc, cunoscut drept “sforarul PSD”. Acesta este în PSD de la începutul anilor ’90 și are o rețea de relații informale prin care poate influența voturile la un congres al social-democraților. Chiar dacă impactul lui Hrebenciuc a mai scăzut față de acum câțiva ani, influența sa asupra baronilor locali este atuul cu care Șova ar putea contracara influența lui Liviu Dragnea. Și aceasta pentru că Șova are ssusținători în general, doar în noul val din PSD, reprezentat de Victor Ponta. Însă, premierul nu l-ar mai putea sprijini dacă pierde alegerile prezidențiale. În plus, Viorel Hrebenciuc este cunoscut în PSD drept mentorul politic al lui Valeriu Zgonea, un alt candidat la șefia PSD, pe care se spune că îl controlează în continuare. Zgonea nu pare să aibă, deocamdată, forța adversarilor săi. Însă, dacă s-ar ajunge, la congres, la o finală Dragnea-Șova, voturile lui Zgonea ar putea înclina balanța.
REACȚIE. Ponta: „Ce, o să numească DNA-ul șefi la partide?”
Premierul Victor Ponta, aflat ieri în vizită la șantierul naval din Galați, a declarat că “20 de milioane de români vorbesc despre mine, nu cred ca trebuie să-i inregistrăm pe toți. Numele meu e invocat de toată lumea. Când vrei să fii prim-ministru, președinte, e logic ca toată lumea vrea să vorbească despre tine. Ce, o să numească DNA-ul șefi la partide? Cred că trebuie să rămânem în limitele Constituției”.
Anterior, Victor Ponta, care este și parlamentar, a anunţat că nu va participa la voturile pe care Camera Deputaţilor urmează să le dea în cazurile social-democraţilor Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, el arătând că nici în trecut nu a participat la astfel de voturi. “Nu (particip – n.r.) şi nu am participat niciodată, pentru că am funcţia de şef al Guvernului şi din această funcţie de şef al Guvernului trebuie să fiu implicat cât mai puţin în ceea ce ţine de relaţia între Justiţie şi Parlament”, a spus Ponta,
Cererea de încuviințare a arestării preventive a deputatului PSD Viorel Hrebenciuc în noul dosar în care este urmărit penal de DNA a sosit la Camera Deputaților, fiind trimisă de către președintele acestui for legislativ, Valeriu Zgonea, Comisiei juridice. Pentru primul dosar de arestare preventivă pentru Hrebenciuc, conducerea Camerei aşteaptă raportul până miercuri noapte.
Dumitru Iliescu, protectorul corupților
Dosarul de trafic de influență al deputatului Viorel Hrebenciuc readuce în prim-plan numele unui personaj controversat: Dumitru Iliescu (foto stânga), fost șef al Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Potrivit anchetatorilor, acesta i-ar fi furnizat lui Hrebenciuc informații din interiorul DNA, după ce obținuse de la un angajat al direcției date despre interceptarea deputatului.
Potrivit dezvăluirilor publicate de “România liberă”, înainte de 1989, Dumitru Iliescu a fost secretar UTC la Comitetul politic superior al Armatei. În perioada Revoluției din decembrie 1989, Dumitru Iliescu avea gradul de maior de TAB-uri. Presa l-a acuzat că în noaptea de 21 decembrie 1989 ar fi trecut cu blindatele peste revoluționarii prezenți la baricada din fața Hotelului Intercontinental. Dumitru Iliescu a negat acuzațiile.
În 1990, grație sprijinului lui Ion Iliescu, a devenit șeful SPP, poziție pe care a ocupat-o până în 1996. După ce Emil Constantinescu a câștigat alegerile prezidențiale, a trecut în rezervă și și-a înființat o firmă de protecție și pază – Grupul Internațional de Protecție și Pază. Firma a fost implicată în scandalul Adrian Costea, de finanțare ilegală a afișelor lui Ion Iliescu. În 2000, Ion Iliescu a fost reales șef al statului și Dumitru Iliescu a devenit consilier prezidențial, gestionând documentele trimise la Cotroceni de către serviciile secrete.
Protejatul lui Ion Iliescu
În această perioadă Dumitru Iliescu i-a găsit lui Cătălin Voicu un post de consilier la CSAT, cei doi inaugurând un parteneriat bazat pe folosirea informațiilor și influenței de care beneficiau. După 2004, când Traian Băsescu a fost ales șef al statului, Dumitru Iliescu a folosit rețeta din perioada 1996-2000. El a înființat, împreună cu Cătălin Voicu, o firmă – „Agenţia Naţională de Pază, Protecţie, Investigaţii şi Protocol”. În parteneriatul dintre cei doi, Voicu a fost elementul cel mai vizibil, fiind de altfel condamnat la închisoare după ce creat o rețea ilegală de protejare a corupților din PSD. Dumitru Iliescu a fost perceput ca un personaj care a rămas în umbră, fiind protectorul lui Cătălin Voicu.
El a înaintat rapid în grad, grație sprijinului lui Ion Iliescu, ajungând de la funcția de căpitan în 1990 la cea de general cu patru stele în 2003.