Niculae Bădălău, președintele executiv al PSD, este supărat pe președintele Liviu Dragnea care nu îi permite să devină președinte al Curții de Conturi. Bădălău nu are curaj să intre într-un război deschis cu Dragnea și speră să schimbe atitudinea șefului PSD.
Președintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, visează să devină președinte al Curții de Conturi în octombrie 2017, când va expira mandatul lui Nicolae Văcăroiu. Potrivit unor surse din PSD, Bădălău i-ar fi cerut acceptul lui Liviu Dragnea pentru această operațiune care ar necesita modificarea Legii Curții de Conturi. Eliminarea unor filtre pentru candidații la Curtea de Conturi nu ar fi fost acceptată de Liviu Dragnea, afirmă sursele citate.
Președintele PSD i-ar fi spus numărului 2 din partid că nu vrea să expună partidul la un scandal, în urma modificării unei legi pentru o persoană. Această explicație ar fi trezit supărarea lui Bădălău, care l-a sprijinit pe Dragnea în momentele delicate, când au fost emise acte normative sau au fost luate decizii în favoarea președintelui PSD. Bădălău l-a susținut pe Dragnea atât în scandalul Ordonanței 13 (prin care Dragnea ar fi scăpat de acuzația de abuz în serviciu), cât și la debarcarea lui Sorin Grindeanu.
Supărarea lui Bădălău s-a manifestat prin abținerea la vot la ședința conducerii PSD în care Liviu Dragnea l-a propus premier pe Mihai Tudose. “Am avut o îndoială – şi o am încă – vis-à-vis de anvergura domnului Tudose pentru a conduce un guvern“, a fost explicația oferită de Bădălău. Însă, numărul 2 din PSD nu riscă un război la scenă deschisă cu Liviu Dragnea, considerat încă prea puternic în PSD. Bădălău speră să îl convingă pe Dragnea până în octombrie pentru a obține postul râvnit.
Forțează modificarea legii
Potrivit legii de funcționare a Curții de Conturi, Parlamentul numește consilierii de conturi, din care alege președinții și vicepreședinții instituției. Pentru a fi numiți consilieri de conturi, se cere îndeplinirea următoarelor condiții – studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum zece ani în specialitatea studiilor absolvite și pregătire profesională temeinică.
Or, CV-ul lui Bădălău se potrivește doar parțial cu aceste solicitări. El a absolvit Facultatea de Îmbunătățiri Funciare (1985), fiind de meserie inginer în construcții. Însă, în ultimii ani, Bădălău și-a completat paleta de studii, unele legate de zona economică și juridică. Potrivit CV-ului de pe site-ul Senatului, Bădălău se laudă cu trei masterate. Unul este în Guvernare Modernă și Dezvoltare Locală, la SNPSA (2006), altul în Management Public la ASE București (2006) și unul la Colegiul Național de Apărare (2005). În 2008, el și-a luat licența în Drept la Universitatea Bioterra. Mai mult, în 2013, Bădălău a devenit doctor în științe economice, domeniul Management. El susține că disciplina principală studiată a fost “Managementul Administrației Publice. Strategii de Modernizare“, fără a preciza care este instituția pe care a absolvit-o.
Teoretic, cu sprijinul colegilor din PSD s-ar putea interpreta foarte ușor că Bădălău are studiile superioare necesare – economice sau juridice. Însă, Bădălău nu are zece ani de vechime în aceste domenii pentru că în timp ce își obținea diplomele el a avut funcții politice – subprefect, prefect, deputat, senator. Coincidență sau nu, un parlamentar PSD, Tudor Ciuhodaru, a depus un proiect de lege prin care, pentru a fi numit la Curtea de Conturi, sunt suficiente și studiile inginerești, și, implicit, vechimea de zece ani în acest domeniu. Actul normativ l-ar avantaja pe Bădălău, care înainte de a intra în politică a lucrat ca inginer. Proiectul a fost respins, însă, de Camera Deputaților. Bădălău speră, încă, să câștige bunăvoința lui Dragnea pentru a schimba soarta proiectului în Senat sau pentru a găsi o altă posibilitate de a modifica legea.
Cum poate ocoli problemele penale
În schimb, Bădălău se poate considera salvat de o altă prevedere din Legea Curții de Conturi. Potrivit acesteia, de la data trimiterii în judecată, membrii Curții de Conturi sunt suspendați de drept din funcțiile lor. În caz de condamnare definitivă, ei sunt demiși de drept, în caz de achitare – suspendarea încetează. În 2013, procurorii au dispus începerea urmăririi penale faţă de Bădălău, în sarcina căruia s-a reţinut infrac-ţiunea de trafic de influenţă. Bădălău ar fi intervenit în favoarea unei societăți comerciale evazioniste care a primit de la APIA suma de 2.778.000 lei. La solicitarea lui Bădălău, societatea comercială i-ar fi pus la dispoziţie, cu titlu gratuit, produse alimentare pentru un eveniment organizat la restaurantul său. Bădălău mai este poreclit şi „Baronul Ficăţel“, din cauza unui alt dosar penal în care este acuzat că a luat şpagă carne de pui pentru a o da mită în alegeri. Însă, Bădălău este protejat de prevederea din lege care se referă doar la cei trimiși în judecată sau condamnați. De altfel, PSD a procedat la fel în cazul lui Ilie Sârbu, care a devenit, în 2015, vicepreședinte al Curții de Conturi, deși era urmărit penal.
FURT. Amnistiat de Ceaușescu
Potrivit dezvăluirilor din presă, în 1988, Niculae Bădălău, care lucra ca inginer agronom, a fost condamnat la un an de închisoare cu executare la locul de muncă, după ce a furat patru saci cu grâu. În momentul în care a fost prins de Poliţie cu cei patru saci de grâu furaţi, el şi-a recunoscut fapta. În rechizitoriu, procurorul de caz a menţionat: “Profitând de neatenţia muncitorilor din cadrul Bazei de Recepție Malu Spart, a sustras 4 saci cu grâu, pe care i-a transportat la locuinţa inculpatului Gheorghe Dumitru, vânzându-i acestuia cu suma de 1.200 lei“. Însă, Bădălău a scăpat în urma unui decret semnat de Nicolae Ceaușescu prin care se amnistiau toate pedepsele cu închisoarea până la zece ani. Amnistia i-a şters actualului lider PSD tot cazierul, motiv pentru care acesta a putut să fie în ultimii ani subprefect, prefect, deputat şi senator de Giurgiu.
