Cu unanimitate de voturi, conducerea extinsă a PSD s-a pronunțat pentru rămânerea la guvernare și, implicit, în conjunctura actuală, pentru menținerea lui Victor Ponta la șefia Executivului.
„Mergem mai departe“, a fost concluzia Comitetului Executiv de ieri al PSD, transmisă chiar de premierul trimis în judecată, Victor Ponta. „Mai departe“ însemnând că social-democrații pun beneficiile guvernării mai presus de prejudiciile create de dosarul penal al șefului Executivului, dar și că, în principiu, partenerii de coaliție nu și-au schimbat punctul de vedere față de susținerea lui Ponta. „Sunt toate lucrurile bune pe care le-am făcut, vine toamna, vine iarna, trebuie să avem stabilitate“, ne-a lămurit tot premierul în privința mersului coaliției.
Cât despre efectele pe care le are asupra imaginii României dosarul penal al lui Victor Ponta (al cărui prim termen s-a desfășurat ieri, la Curtea Supremă), președintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, spune că „este posibil“ ca aceasta să fie afectată, dar că „nu știe“, deoarece „nu este sociolog“.
UNPR și ALDE, in corpore sau la bucată?
Deși „nimeni“ din PSD nu vrea ieșirea de la guvernare, după cum subliniază, în mod repetat, liderul interimar al PSD, conducerea social-democrată ia în calcul să existe unele trădări la votul pe moțiunea de cenzură depusă de PNL. De aceea, pentru a preîntâmpina „accidentele“, sunt șanse mari să se meargă pe scenariul de la precedenta moțiune de cenzură, iar parlamentarii PSD să fie ținuți în bănci (să nu fie lăsați să voteze, adică).
Liberalii au depus, ieri, moțiunea de cenzură, devansând acțiunea care fusese, inițial, planificată după congresul PSD. Moțiunea va fi citită în plen mâine, iar votul privind soarta Cabinetului Ponta va avea loc pe 29 septembrie. Pentru reușita demersului, PNL ar avea nevoie de votul majorității parlamentarilor, adică 276 în cazul de față. Liberalii au 176 de parlamentari și, în opoziție față de Ponta se mai află UDMR (25), al cărei lider, Kelemen Hunor, a anunțat că parlamentarii Uniunii nu vor vota împotriva moţiunii şi, probabil vor susţine demersul PNL, dar o decizie exactă va fi luată săptămâna viitoare. Alte formațiuni mai mici – PSRO, PND, PMP ar putea aduce 33 de voturi. Dacă toate formațiunile care se declară în opoziție vor sprijini moțiunea, PNL ar strânge, cel mult, 234 de voturi.
Pentru a obține restul de 42 de voturi, liberalii au anunțat negocieri cu UNPR, (care a ajuns la 63 de senatori și deputați), chiar dacă formațiunea lui Oprea sprijină, oficial, Guvernul Ponta, fapt repetat, ieri, de vicepremier. Deocamdată, nu este clar ce poate primi UNPR din partea PNL. Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, a susținut, ieri, că liberalii nu îl vor susține pe Oprea ca premier, având propriul candidat, pe Cătălin Predoiu, și că nu se pune problema ca UNPR să participe pe listele PNL la viitoarele alegeri.
În premieră, copreședintele PNL, Alina Gorghiu, a enumerat și ALDE (35 de parlamentari) printre formațiunile de la care liberalii așteaptă voturi, caracterizându-l pe liderul formațiunii, Călin Popescu Tăriceanu, drept „cel mai potrivit președinte al PNL”. Tăriceanu a anunțat, însă, că nu va sprijini moțiunea, afirmând că nu va trăda coaliția de guvernare.
Acuzații la adresa lui Ponta
Moțiunea este intitulată „Alege între România și Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!” . Liberalii le cer liderilor PSD și UNPR, Liviu Dragnea și Gabriel Oprea, dar și parlamentarilor coaliției, să se disocieze de Ponta, trimis în judecată, în caz contrar devenind „complici” la compromiterea României. PNL a enumerat și motivele pentru debarcarea lui Ponta:
– un premier acuzat de fals în înscrisuri nu poate semna acte normative;
– un premier acuzat de complicitate la evaziune fiscală nu poate gira bugetul României;
– un premier aflat în fața judecătorilor pentru spălarea banilor nu poate avea pe mână taxele și contribuțiile românilor;
– un premier acuzat de fapte legate de corupție nu va putea garanta românilor un scrutin corect în 2016;
– un astfel de premier va negocia cu FMI doar de pe treptele tribunalului, între două înfățișări.
Dragnea se gândește încă
Deși se află de câteva luni la conducerea social-democraților, Liviu Dragnea spune că mai are nevoie de câteva zile pentru a-și finaliza proiectul politic pentru partid și a decide dacă va candida sau nu la șefia PSD. În premieră pentru PSD, la congresul extraordinar președintele social-democraților va fi ales de toți membrii de partid și nu de delegați. Din acest motiv, CEx a decis, ieri, ca scrutinul pentru liderul PSD să aibă loc pe 11 octombrie în organizațiile județene, iar pe 18 octombrie să fie validat rezultatul și să fie aleși ceilalți membri ai conducerii (președintele executiv și vicepreședinții). Până acum, și-au anunțat dorința de a candida la șefia PSD senatorii Daniel Savu și Șerban Nicolae. Candidaturile pot fi depuse până pe 29 septembrie.
