Noua lege a finanțării partidelor ridică o serie de semne de întrebare, mai ales după ce parlamentarii au ocolit obiecțiile președintelui Klaus Iohannis care vizau posibilitatea împrumuturilor.
Plenul Senatului a adoptat, ieri, proiectul de lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, după cererea de reexaminare transmisă de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit legii, partidele își finanțează campaniile din cotizații, donații, subvenții de la buget sau împrumuturi.
Astfel, candidații și partidele care au obținut cel puțin 3% din voturi, indiferent de tipul de scrutin, vor primi înapoi sumele cheltuite de la bugetul de stat, în termen de patru luni de zile după alegeri, cu respectarea anumitor praguri de cheltuieli. Potrivit sondajelor de opinie, singurele partide care depășesc sigur acest prag sunt PSD, PNL și UDMR. Deși șeful statului propusese reevaluarea acestui prag la nivel național în cazul alegerilor locale, Legislativul a ignorat solicitarea.
Potrivit unei estimări a Autorității Electorale Permanente (AEP) un scrutin electoral va presupune costuri de aproximativ 30 milioane euro. Astfel, în 2016 când vor fi alegeri locale și parlamentare, costurile campaniilor pentru bugetul de stat s-ar ridica la aproximativ 60 de milioane euro. În 2019, vom cheltui de la buget alte 60 de milioane euro pentru alegerile europarlamentare și prezidențiale.
Împrumuturile pot deveni donații
Potrivit formei finale, împrumuturile făcute partidelor vor trebui restituite în maxim trei ani, se vor face prin virament bancar şi cele care nu sunt restituite în termen sunt considerate donaţii. Printr-o asemenea prevedere, parlamentarii au ocolit, practic, solicitarea șefului statului. Astfel, în cererea de reexaminare, președintele Iohannis se pronunțase, pe fond, împotriva practicii împrumuturilor. Șeful statului atrăgea atenția că introducerea împrumuturilor „poate fi o normă juridică de natură să perpetueze dependența mediului politic de mediul de afaceri și poate fi de natură să eludeze plafoanele stabilite atât pentru împrumuturi, cât și pentru donații”.
Prin modificările făcute, parlamentarii au modificat doar forma în care se fac împrumuturile și nu fondul problemei. De asemenea, a fost păstrat articolul potrivit căruia subvenţiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice nu sunt supuse executării silite prin poprire. Și aceasta cu toate că șeful statului semnalase faptul că această normă „creează premisele încălcării principiului egalei protecţii a proprietăţii private indiferent de titular”.
Totuși, parlamentarii au acceptat o parte din sugestiile venite de la Cotroceni. Astfel, președintele le-a atras atenția că au eliminat articolul din vechea lege potrivit căruia finanțarea partidelor era controlată de Curtea de Conturi. Șeful statului atrăgea atenția că în acest fel Curtea de Conturi ar fi împiedicată să își exercite rolul constituțional de a controla subvențiile de la bugetul de stat. La ședința de ieri, senatorii au votat reintroducerea articolului privind controlul Curții de Conturi.
Plenul Senatului a adoptat, ieri, și propunerea legislativă privind modificarea Legii partidelor, care stabileşte, între altele, că un partid se poate înfiinţa doar cu trei membri. Anterior, un partid se putea înființa cu 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe. Ambele proiecte urmează să fie discutate și de Camera Deputaților, for decizional.
