Noul calendar a fost stabilit, ieri, în cadrul unei întâlniri dintre Klaus Iohannis și Vasile Blaga. Săptămâna trecută, liderii celor două partide vorbeau despre realizarea unei fuziuni după alegerile prezidențiale din luna noiembrie. Acum, PNL și PDL au pus pe tapet fuziunea în paralel cu desemnarea prezidențiabilului, adică nu mai departe de 1 august.
Cele două partide au convenit „comisii mixte de lucru”, care să lucreze pe anumite domenii în perspectiva fuziunii. Una dintre ele se va ocupa de statutul noului partid, iar o alta se va concentra pe subiectele legate de justiţie şi statul de drept.
“Dorim un candidat comun pentru prezidenţiale. Asta în cazul puţin probabil că nu reuşim fuziunea mai repede decât se pune discuţia cu candidatul la prezidenţiale”, a afirmat Iohannis. De asemenea, preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat că grupurile parlamentare ale PNL şi PDL vor lucra împreună. “Până la urmă, aici ne interesează alegerile prezidenţiale foarte mult, este adevărat, vom avea un singur candidat. Dar ne interesează un proiect pentru România cu care să-i convingem pe români, nu numai la alegerile prezidenţiale, dar şi în viitoarele alegeri locale şi generale şi mai ales să construim o dreaptă unită”, a declarat Blaga.
Chiar dacă liderii celor două partide au vorbit despre grăbirea procesului de fuziune, pe care l-ar dori finalizat în paralel cu alegerea prezidențiabilului, realizarea procesului se anunță dificilă. Conducerea PDL a decis, ieri, în unanimitate să accepte fuziunea cu PNL. PDL dorește fuziune prin comasare, în așa fel încât cele două partide să fie pe picior de egalitate. Decizia democrat-liberalilor vine, însă, în condițiile în care mai mulți lideri liberali au anunțat că vor păstrarea titulaturii PNL, la formarea noului partid – ceea ce ar fi echivalent cu absorbirea PDL de către liberali.
Iohannis: Candidez dacă mi se propune
De asemenea, și desemnarea candidatului comun la alegerile prezidențiale va trebui să parcurgă mai multe etape. Prima ar fi o cercetare sociologică prin care să fie stabilit profilul acestui candidat. Deja liderul PDL, Vasile Blaga, a anunțat câteva dintre caracteristicile acestui profil: să continue politica externă, parteneriatul cu SUA, parcursul euroatlantic, statul de drept, respectarea justiţiei, lupta anticorupţie.
Etapa a doua va fi alegerea candidatului din partea fiecărui partid. PDL l-a desemnat deja pe Cătălin Predoiu, în urma unor alegeri interne. PNL îl va desemna, la congresul de la sfârșitul lunii iunie, pe Klaus Iohannis, numele aflat pe buzele tuturor liderilor partidului, după retragerea lui Crin Antonescu. De altfel, Iohannis a afirmat, ieri, pentru prima dată că ar fi dispus să candideze pentru Cotroceni, dacă I se va propune acest lucru. Anterior, Iohannis afirmase că se vede mai potrivit pentru postul de premier. Cea de-a treia etapă este măsurarea celor doi candidați cu ajutorul unor sondaje de opinie, capitol la care Iohannis stă mai bine, comparativ cu Cătălin Predoiu.
Antonescu, atac dur la Ponta
Comparativ cu prima întâlnire a celor două partide, de săptămâna trecută, a lipsit fostul președinte al PNL, Crin Antonescu, care s-a retras sâmbătă din cursa prezidențială.
Antonescu a fost însă prezent la ședința Biroului Politic al PNL, unde i-a predat lui Klaus Iohannis ștafeta ca președinte interimar al partidului. Antonescu a lansat un atac dur la adresa premierului Victor Ponta, care afirmase că s-a retras sub influența lui Traian Băsescu. El a declarat că premierul este lovit de „demenţă antidemocratică” şi că inclusiv retragerea candidaturii sale la prezidenţiale continuă să producă spaime ce declanşează o „teroare mediatică”.
„Decizia mea nu are nici o legătură cu Traian Băsescu”, a spus fostul șef al PNL, declarându-se „surprins” că nimeni nu a observat că, după demararea negocierilor dintre PNL și PDL, cariera politică a șefului statului „s-a încheiat”. „Traian Băsescu este liderul unui partid de 6% care nu e chemat și nu e primit deocamdată de nimeni la nici o negociere”, a subliniat Crin Antonescu, referindu-se la PMP.
