Mircea Geoană, preşedintele Partidului Social Românesc, a declarat, joi, că, în estimarea sa, partidul pe care îl conduce va semna după Paşte un acord de parteneriat de guvernare cu PNL, arătând că lansează proiectul politic al PSRO „România socială”, care vine în întâmpinarea proiectului de ţară al preşedintelui Iohannis, informează Mediafax.
„În clipa de faţă am constituit cu cei de la PNL grupuri comune de lucru pe programul de guvernare pe care aceştia l-au lansat în dezbatere publică, care este într-o formă de actualizare şi la care venim cu elementele noastre specifice de partid de stânga, vom relua săptămâna viitoare dialogul structurat cu domniile lor, pentru a putea identifica elementele de congruenţă şi de diferenţiere pe care un partid de stânga le poate aduce într-o nouă majoritate şi într-un program de guvernare şi, în estimarea mea, fără ca acest termen să fie rigid, vom fi gata (…) ca un acord de parteneriat de guveranare să poată fi semnat între PSRO şi PNL după Paşte. Acesta este graficul stabilit cu cei de la PNL„, a declarat Geoană.
„PSRO vine în întâmpinarea proiectului de ţară lansat de preşedintele României. Suntem obligaţi, ca oameni de stânga, să dăm un răspuns complet pentru bunăstarea României”, a adăugat Geoană, arătând că acest proiect îşi propune ca „în 10 ani să elimine sărăcia extremă„, a mai spus Geoană.
El a menţionat că printre măsurile propuse în acest proiect se află revenirea la cota de impozitare diferenţiată pe venituri, reducerea semnificativă a impozitării muncii, taxarea marilor averi şi a circulaţiei lor, înfiinţarea unei bănci de dezvoltare pentru IMM, crearea unui fond pentru energie, a fondurilor pentru agricultură şi agroindustrie, asigurarea securităţii naţionale a României dincolo de dimensiunea militară.
Potrivit proiectului politic lansat în dezbatere, PSRO susține introducerea unei cote de impozitare diferențiată – 10% pentru cei cu venituri sub 2.000 lei/lună; 12% pentru cei cu venituri între 2.000 și 8.000 lei/lună și 18% pentru cei cu venituri de peste 8.000 lei/lună. „Ar rezulta venituri la buget mai mici cu 6-7 miliarde lei pe an, sumă care ar fi însă recuperată din încasări mai mari la TVA. Practic, fiecare salariat ar rămâne cu 1.450 lei pe an în plus față de acum, iar mare parte din acest venit ar merge în consum, fapt care are potențialul de a conduce la o creştere a locurilor de muncă”, susţin autorii programului.
