Ce ați alege dacă ați putea? Să trăiți 75 de ani în libertate sau 50 de ani într-o închisoare, dar cu mâncare și servicii medicale asigurate? Aceasta este întrebarea adresată de Remus Cernea, deputat independent de Constanța, lui Adrian Bîlbă, directorul general al Delfinariului din Constanța. Întrebarea vine în contextul în care Cernea consideră că mamiferele de aici sunt prizoniere și propune o nouă lege pentru protecția lor.
„Nu este o corelație, pentu că delfinii nu sunt oameni. Omul este om, delfinul este delfin. Animelele au altă percepție a vieții, la nivel instinctual, nu la nivelul dezvoltării omului. Nu putem să considerăm că libertatea este mai importantă decât hrana. Animalul își sacrifică libertatea pentru hrană, pentru a-și satisface nevoile primare“, a răspuns Adrian Bîlbă. Delfinii înoată aproape 100 de kilometri pe zi. În bazinele voastre sunt ca într-o cușcă, spune Cernea. Înoată pentru a găsi hrană, nu de plăcere. Dacă ar avea mâncare, nu ar mai înota, a replicat Bîlbă.
Ce prevede proiectul lui Cernea
Contrele dintre cei doi au la bază un proiect al lui Remus Cernea. Deputatul a vrut ca delfinii să fie considerate prin lege ființe non-umane. Proiectul a picat, dar Cernea nu a renunțat la ideea de a proteja aceste mamifere. Votat pe listele USL Constanța, acum independent, acesta a revenit și propune acum o lege pentru protecția delfinilor din care a scos conceptul de ființe non-umane.
Proiectul de lege are patru articole. În el se precizează că toate speciile de delfin se bucură de protecţie specială pe teritoriul României. „Indivizii din specia delfinilor sunt considerați ființe înzestrate cu sensibilitate și cu un nivel dezvoltat de inteligență care trăiesc liber în mediul lor natural“, se arată în proiect. Se precizează de asemenea că este interzisă uciderea delfinilor, că delfinii nu pot fi îndepărtați de grupul ori familia din care fac parte, nu pot fi capturați, ținuți în captivitate ori cumpărați sau închiriați, nu pot face obiectul proprietății private a statului ori a unei persoane fizice sau juridice.
De asemenea, pe teritoriul României, delfinii nu pot fi utilizați în spectacole de divertisment sau în expoziții. Excepțiile sunt cazurile în care capturarea ori ținerea în captivitate a delfinilor are un scop medical sau de salvare de la un pericol iminent. De asemenea, proiectul lui Cernea prevede că „Delfinariul din cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța își va putea continua activitatea cu delfinii identificați, potrivit Anexei care face parte din prezenta lege“. Se mai stipulează însă că este interzisă achiziționarea, închirierea ori utilizarea de către Delfinariul din Constanța a altor delfini decât cei pe care instituția îi deține acum. Pentru încălcarea acestor prevederi sunt prevăzute amenzi de până la șase ani de închisoare.
Ce spun specialiștii
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii a formulat un punct de vedere la propunerea legislativă, pe care vi-l prezentăm în exclusivitate. În documentul semnat și asumat de Adrian Bîlbă, director general, Nicolae Papadopol, director științific, și Angelica Curlișcă, șef secție Delfinariu, se precizează că România a ratificat, în 2000, acordul ACCOBAMS de la Monaco, din 1996, care prevede măsuri de protecție a delfinilor din zona marină de competență. De asemenea, delfinii din Delfinariul Constanța, cei aflați în patrimoniu sau care vor fi achiziționați, trebuie să respecte prevederile convenției CITES, semnată în 1973 în Washington, din care România este parte. Se precizează și că există deja o lege care prevede pedepse cu închisoarea până la șase ani pentru capturarea delfinilor din mare, cât și pentru fapte de cruzime la adresa lor. Directorul științific al CMSN, Nicolae Papadopol, spune în răspuns că “pentru evitarea utilizării excesive a delfinilor în captivitate este interzisă antrenarea lor în acțiuni de dresaj care depășesc limitele comportamentale ale speciei, în mediul natural“ și subliniază că nerespectarea acestor reguli poate duce la retragerea autorizației de funcționare a delfinariului. Mai mult, acesta afirmă că Delfinariul din Constanța, singurul din România, are rol de conștientizare, instruirea și educare a grupurilor de interes și a publicului larg.
Care este noutatea
Noutatea propunerii lui Remus Cernea este că România nu va mai putea cumpăra delfini. În aceste condiții, delfinariul din Constanța se va închide când delfinii actuali vor muri. Speranța lor de viață, spune Adrian Bîlbă, este de 20-25 de ani. Accidente se pot însă întâmpla. CMSN a cumpărat trei delfini din China, în 2010, dar unul dintre ei, masculul, botezat Pei Pei, a murit după trei ani. Femelele rămase, care au acum 7, respectiv 8 ani. Peste unul, respectiv doi ani, acestea vor deveni gestante.
Circa 1.400 de spectatori în zilele bune
Delfinii din Constanța pot avea până la cinci reprezentanții pe zi. Nu e mult, mișcarea le face bine, spun reprezentanții CMSN. Într-o singură zi pot asista circa 1.400 de persoane la spectacole. Într-una din cele mai bune zile ale acestui an, vinerea trecută, s-au înregistrat 1.106 spectatori plătitori, iar suma încasată a fost de 46.991 de lei.
Prețul unui bilet, în lunile iulie și august, este de 50 de lei (a fost stabilit prin hotărâre de Consiliul Județean). Elevii și studenții plătesc 25 de lei, iar pentru copiii sub 5 ani intrarea este liberă.
În prezent, la Delfinariul din Constanţa se efectuează lucrări de modernizare, urmând să i se dubleze capacitatea. Valoarea investiţiei este de aproape 13 milioane de lei, iar lucrările vor fi încheiate la sfârșitul acestui
an.
SPECIALISTUL. Legea nu este oportună
„Nu considerăm oportună și nici benefică inițierea unei noi legi privind protecția delfinilor, pe următorele motive: există un număr de peste 20 de acte normative legale care stipulează regimul protecției cetaceelor, la acestea adăugându-se anual ordine privind prohibiția pescuitului, și există aprobat prin Ordin al Ministrului Mediului «Planul de acțiune privind conservarea cetaceelor din apele românești ale Mării Negre, plan aprobat prin ordinul administrației publice nr. 374/2004 publicat în Monitorul Oficial 849/2004». În aceste condiții, dacă se dorește o motivare mai detaliată a protecției cetaceelor din Marea Neagră, sugerăm schimbarea acestui ordin“, Simion Nicolaev, director general al Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“.
COMPARAȚIE. Ce se întâmplă în Europa
Cele mai multe delfinarii din Europa sunt în Rusia (24), Ucraina (17), Spania (11) și Turcia (10). Pe bătrânul continent “slujesc“ aproape 90 de delfini, potrivit datelor ecologiștilor. În Uniunea Europeană există 32 de delfinarii în 15 țări. Peste jumătate dintre ele oferă posibilitatea interacțiunii directe cu delfinii și fotografierea cu aceștia. Majoritatea sunt delfini din specia Tursiops truncatus. 14 țări nu dețin delfinarii. Ultimul delfinariu din Ungaria, de exemplu, a fost închis în 1992, Elveția și-a vândut Jamaicăi, în 2013, ultimii doi delfini, Grecia interzice din 2012 nu numai ținerea delfinilor în captivitate, dar și a oricăror animale sălbatice. Marea Britanie, care avea 36 de delfinarii în anii ‚70, l-a închis pe ultimul în 1993.
