Alianța Creștin-Liberală își anunță luni prezidențiabilul, după mai multe amânări și cercetări sociologice. Klaus Iohannis este favoritul în sondaje, dar nu-l așteaptă nici o campanie ușoară, nici una lipsită de emoții.
Potrivit sondajului realizat de liberali, diferența dintre liderul PNL și prezidențiabilul PDL, Cătălin Predoiu, ar fi de aproape 20%. În barometrul democrat-liberal diferența ar fi mai mică, dar confirmă aceeași realitate: românii îl preferă pe Iohannis în fața fostului ministru de Justiție. Concluzia putea fi trasă și din cele patru sondaje de opinie realizate în iulie, dar unii democrat-liberali – inclusiv Cătălin Predoiu – nu au vrut să renunțe prea ușor la ideea de a ceda prezidențiabilul în fața colegilor de alianță.
Odată anunțat candidatul ACL pentru președinție, PNL și PDL intră, practic, în campanie. Marți este programată o ședință a conducerii operative a Alianței, în care se vor stabili echipele de campanie (națională și, respectiv, județene), calendarul de campanie și modul în care se va desfășura operațiunea strângerii de semnături. Reamintim că surse politice au acreditat ideea ca la cârma echipei naționale de campanie să se afle chiar președintele PDL, Vasile Blaga, ca semn al implicării totale a democrat-liberalilor în lupta pentru cea mai înaltă funcție în stat.
Inițial, liderii PDL și PNL spuneau că prezidențiabilul ACL va fi anunțat pe 4-5 august. Termenul a fost amânat, apoi, pentru că nu era gata sondajul comandat de democrat-liberali.
Potrivit declarațiilor lui Klaus Iohannis de la mijlocul lunii iulie, ACL nu va merge pe ideea unui tandem președinte–premier în campania electorală. „Este imposibil să negociezi acum, în paralel, și prezidențiabilul și Guvernul din umbră și ce va fi după alegerile prezidențiale“, explica atunci edilul Sibiului.
Protocolul de fuziune PNL-PDL stabilește ca un partid să dea prezidențiabilul, iar celălalt să dea candidatul la funcția de prim-ministru.
Problemele ACL
Primarul Sibiului se judecă, la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu Agenția Națională de Integritate, care l-a declarat, în aprilie 2013, incompatibil, deoarece a fost și reprezentant al orașului în CA al SC Apă-Canal Sibiu. Iohannis a câștigat procesul în prima instanță, dar ANI a atacat decizia la Curtea Supremă. Potrivit informațiilor existente, ICCJ nu ar fi stabilit încă primul termen în proces, dar sunt voci care spun că întreaga poveste ar putea fi tranșată până la alegerile prezidențiale. Un eventual verdict nefavorabil l-ar pune pe Iohannis și, implicit, Alianța Creștin-Liberală într-o poziție inedită și extraordinar de complicată. Reamintim că, potrivit unei decizii a Curții Constituționale de la începutul lunii iulie, persoanele constatate, definitiv, ca aflându-se în stare de incompatibilitate sau conflict de interese nu mai pot ocupa nici o funcție publică – numită sau aleasă – timp de trei ani. Dacă un eventual verdict nefavorabil lui Iohannis ar fi dat după încheierea procesului legal de depunere a candidaturilor, ACL s-ar trezi că nu mai are candidat. Un scenariu și mai sumbru a fost imaginat de fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu: Iohannis câștigă alegerile prezidențiale și, ulterior, este declarat incompatibil, astfel că se va impune organizarea de noi alegeri.
Iohannis a încercat să spulbere aceste temeri spunând că, potrivit specialiștilor pe care i-a consultat, procesul său ar putea dura încă „un an sau doi“.
O soluție pentru ca ACL să evite emoțiile ar fi fost ca Iohannis să fie anunțat pentru postul de premier, iar Cătălin Predoiu să fie prezidențiabilul Alianței. Varianta a fost expusă acum câteva zile de ex-ministrul PDL Traian Igaș, dar cifrele din sondaje nu-l creditează pe Predoiu cu suficiente șanse de câștig.
Cine sunt contracandidații
Prezidențiabilul ACL, cotat în acest moment cu cele mai mari șanse să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale, are de dus o dublă bătălie: cu prezidențiabilul stângii, premierul Victor Ponta, dar și cu ceilalți candidați ai dreptei. Reamintim că pe voturile electoratului de dreapta se luptă și Cristian Diaconescu (PMP), Monica Macovei (candidat independent) și Călin Popescu Tăriceanu (Partidul Liberal Reformator, alcătuit din liberalii nemulțumiți de ruperea USL). Tot în aceeași zonă se situează alți doi candidați independenți, cu șanse infime însă: Ioan Ghișe și Viorel Cataramă. De la anunțarea candidaturii Monicăi Macovei, în urmă cu șase zile, nu a mai fost publicat nici un sondaj de opinie pentru a vedea cum se distribuie intențiile de vot ale românilor.
