Premierul desemnat nu riscă să rămână fără titlul de doctor, deși distincția a fost obținută în urma unui plagiat masiv. Conferenţiarul la Academia SRI a plătit mii de euro pentru a-și însuși zeci de pagini din lucrarea unui coleg.
Primul ministru a fost acuzat de Centrul pentru Jurnalism de Investigații că și-ar fi plagiat o treime din lucrarea de doctorat. La doi ani distanță, nicio instituție nu investighează acuzațiile de plagiat aduse lui Mihai Tudose. În cazul unui verdict de plagiat, premierul desemnat ar putea fi acuzat de fals intelectual și complicitate la evaziune fiscală.
Nimic fără sesizare
Într-un răspuns oferit României libere, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) arată că “în secţiunea «sesizări» din site-ul www.cnatdcu.ro sunt disponible informaţiile referitoare la sesizările cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului înregistrate oficial, conform prevederilor Ordinului de Ministru al Educației 3482/2016, neexistand o sesizare pe numele persoanei indicate de dumneavostră (Mihai Tudose)”.
Potrivit Ordinului de Ministru mai sus menționat, “orice persoană fizică sau juridică.. poate sesiza în scris Consiliul Național de Atestare al Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare cu privire la nerespectarea standarelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat ptrin intermediul UEFISCDI. UEFISCDI verifică, în timp de trei zile, dacă sesizarea respectă trei cerințe cumulative… Dacă sesizarea este admisă… este notificat de îndată Ministerul Educației și președintele General al CNATDCU pentru a demara procesul de analizare și soluționare a sesizării”.
Aşadar, prin răspunsul părezentat mai sus, UEFSCDI a comunicat României liberă că nu există nicio sesizare pe numele Mihai Tudose. Prin urmare, nu se poate demara și nici nu există vreo investigație în urma căruia premierul ar putea rămâne fără doctorat.
Ordonanța care nu s-a aplicat
Mihai Tudose a rămas cu titlul de doctor împotriva propriei sale voințe. În 9 martie 2016, actualul premier desemnat (alături de alte opt persoane) a depus o cerere scrisă la Academia Națională de Informații (ANI) prin care notifica această instituție de învățământ superior, patronată de SRI, că dorește să renunțe la titlul de doctor. ANI a înștiințat Ministerul Educației cu privire la cererea făcută de Mihai Tudose şi, peste numai câteva zile, Ministerul Educației transmite că nu poate da curs cererii deoarece ordonanța de urgență care ar permite retragerea unilaterală a titlului de doctorat nu are normele metodologice de aplicare.
Retragerea unilaterală a titlului de doctor fusese reglementată printr-un act normativ dat în decembrie 2014 de Sorin Cîmpeanu, ministrul educației din guvernul Ponta, au arătat pentru România liberă surse din cadrul Ministerului Educației. Guvernul avea termen o lună pentru redactarea normelor metodologice, ceea ce nu a făcut.
Într-un final, posibilitatea retragerii unilaterale a titlului de doctor a fost desființată de Curtea Constituțională a României care – în noimebrie 2016 – a argumentat că posibilitatea renunţării voluntare la doctorat încurajează plagiatul şi un „comportament neonest, ilicit”.
Tot CCR a decis că plagiatele pot fi retrase în urma unei decizii a CNATDCU. Preşedintele acestui din urmă for, Vlad Valentin, nu a putut fi contactat.
Spre noi conflicte de interese
O eventuală sesizare în cazul doctoratului lui Mihai Tudose ar trebui să ajungă la Comisia de Științe Militare, Informații și Ordine Publică. Ministrul Educației, Pavel Năstase, – potrivit Ordinului de ministrul consultat de România liberă – l-a numit în funcția de președinte a acestei Comisii pe Dan Victor Cavaropol de la Academia de Poliție. Contactat de RL, acesta a precizat că nu deține această funcție, fiind doar membru al Secțiunii contestații. Dan Cavaropol a precizat că nu are nicio informație legată de derularea vreunei investigații în cazul doctorilor de la Academia Națională de Informații care au decis să renunțe unilateral la titlul de doctor.
Prin același ordin al ministrului Pavel Năstase, componența Comisiei de Științe Militare s-a suplimentat cu cinci noi membri, ajungând la 11.
Din această Comisie fac parte doi colegi ai lui Mihai Tudose, care este conferențiar la Academia națională de Informații. Cinci membri ai Comisiei sunt de la Universitatea Națională de Apărare Carol I unde Tudose a obținut “Adeverința de certificare pentru profesia didactică”.
În eventualitatea în care dosarul de plagiat al lui Tudose ajunge la Comisia de Științe militare, opt membri ar putea fi declarați în stare de incompatibilitate.
Doctor, împotriva propriei voințe
În iunie 2016, Mihai Tudose a explicat de ce vrea să renunțe la doctorat: “Eu am făcut o cerere în care spun că renunţ că nu mai, dar nu ştiu dacă s-a aprobat sau nu, dacă e de analizat sau nu. Mi se pare jenant să mă duc în faţa unei comisii care s-a antepronunţat. Pentru ce? Nu am profitat de titlul ăsta, n-am avut sport de vechime, bani, n-am profesat în baza lui, nu am luat niciun examen în baza lui. Am făcut aceste studii pentru mine, efectiv pentru mine, pentru nivelul meu de a înţelege ce se întâmplă în jur. Dacă chestia asta deranjează la oamenii politici, am înţeles. Pot trăi şi fără el. O Doamne, nu (am plagiat n.red). Acuzaţia mea care a apărut de la cei care s-au ocupat de chestia asta e că am plagiat din Băsescu şi Ion Iliescu, adică nişte declaraţii ale domniilor lor când erau preşedinţi ai României, pe CSAT. Te duci în faţa unei comisii compusă de oameni care s-au antepronunţat. Pur şi simplu nu vreau să joc în filmul ăsta” .
Tudose, Făt Frumos academic
Premierul Mihai Tudose a obținut titlul de doctor în anul 2010 în domeniul Științelor Militare la Academia Națională de Informații. Un sfert din lucrare, aproximativ 50 de pagini, este copiat dintr-o altă lucrare de doctorat, susținută în 2009 de comisarul-șef Radu Andriciuc, la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. Radu Andriciuc a recunoscut că i-a vândut lucrarea lui Tudose pe câteva mii de euro. La vârsta de 40 de ani începe fulminanta ascensiune educațională și academică a lui Mihai Tudose: face 11 cursuri în zece ani. Există ani de-a dreptul prolifici. În 2006, în timp ce era deputat urmează – în același timp – patru cursuri postuniversitare și un masterat. Unul, la Constanța.
Plagiatul, în viziunea lui Iohannis
POZIȚII
În dezbaterea de la alegerile prezidențiale din 2014, fiind faţă în faţă cu Victor Ponta, candidatul Klaus Iohannis s-a pronunţat împotriva prezenţei în spaţiul public a cuiva care a plagiat. „Oriunde în lume, cineva care este prins, cineva dintre politicieni, care este prins că a copiat şi numai trei rînduri şi a plagiat este obligat, prin clasa politică, să se retragă din politică”, a comentat Iohannis.
Ulterior, însă, în ianuarie 2015, Iohannis nu a părut deranjat de emiterea de către Guvernul Ponta a unei ordonanțe de urgență prin care premierul Ponta putea să renunțe la doctorat fără niciun fel de consecințe. Iohannis a arătat că nu va „da replici prin media”, deși ”asta nu înseamnă că președintele nu trebuie să aibă o părere”. ”Și totuși președintele trebuie să aiba curajul să nu comenteze absolut tot”, a adăugat Iohannis.
În octombrie 2016, după ce în spațiul public au apărut acuzații privind un posibil plagiat al șefei DNA Laura Codruța Kovesi, șeful statului a revenit la un ton mai aspru. Iohannis a declarat că, în cazul în care o persoana publică a plagiat, aceasta trebuie să plece din funcția publică. Șeful statului spune că ”plagiatul nu este cea mai mare problemă a sistemului universitar, dar este o problemă a societății, este o formă de hoție”.
