Președintele Klaus Iohannis și-a amânat vizita la Chișinău, la fel și premierul Victor Ponta, care ar fi urmat să se alăture delegației Parlamentului European, din care fac parte Graham Watson, președintele grupului liberal (ALDE), și Elmar Brok, șeful Comisiei de politică externă a Legislativului de la Bruxelles.
Bunăvoința internațională față de Republica Moldova devine tot mai precaută, fiindcă partidele pro-europene, deși dețin majoritatea în Parlamentul Republicii Moldova, nu reușesc să formeze guvernul la aproape două luni după alegerile generale. Formațiunile pro-occidentale au 55 din cele 101 locuri ale Legislativului (PLDM 23, PL 13, PDM 19), în vreme ce comuniștii au câștigat 21 de locuri, dar au pierdut un parlamentar după ce și-au anunțat disponibilitatea de a negocia cu forțele de dreapta. Favoriții Mosocovei sunt acum socialiștii moldoveni, care au 25 de fotolii parlamentare.
Săptămâna trecută, liderul liberal-democraților moldoveni, Vlad Filat, a vorbit despre “un compromis rezonabil” pentru că țara “are nevoie de guvernare”, după ce a demarat negocierile cu Partidul Comuniștilor și cu democrații. Partidul Liberal pare exclus în acest fel din viitoarea arhitectură a puterii de la Chișinău. Liderul liberal, Mihai Ghimpu, susține că nu mai are ce să cedeze după ce la tratativele anterioare cu celelalte partide pro-europene a cerut, printre altele, să primească fotoliul de procuror general pe care PL să numească pe cineva din UE, renunțarea la neutralitate și introducerea funcției de președinte în algoritmul politic.
Începerea negocierilor dintre comuniști, PLDM și PDM este considerată la Chișinău fie ca o pârghie de presiune asupra liberalilor pentru a-i convinge să mai scadă din pretenții și să se întoarcă în coaliția pro-european, fie ca pe o soluție mai clară de rezolvare a crizei politice. Cele două partide din arcul pro-european plus comuniștii ar avea o majoritate calificată în Parlament și ar permite promovarea rapidă a legilor privind reformele. Această socoteală este însă mai mult teoretică, fiindcă, la rândul lor, comuniștii nu au devenit peste noapte nici reformatori, nici pro-europeni și ar putea fi în cele din urmă o frână pentru avansul Republicii Moldova.
Totuși, la București, oficialii români vorbeau despre această formulă de rezolvare a ecuației, prin cooptarea comuniștilor, considerați mai inofensivi după ce au fost abandonați de Moscova, încă de la sfârșitul lunii decembrie.
Deocamdată, delegația de europarlamentari s-a dus la Chișinău pentru a impulsiona formarea guvernului, dar câtă vreme lucrurile nu vor fi puse la punct, comunitatea internațională va fi reținută în privința Republicii Moldova, care până acum era văzută ca o premiantă în cursa europeană. Polonezii, de pildă, au temporizat alocarea creditului de 100 de milioane de euro promis Chișinăului, iar Donald Tusk, președintele Consiliului European, a avertizat că Republica Moldova ar putea ieși din graficul european, periclitându-și propriile termene.Chișinăul riscă deci să fie pedepsit fiindcă nu reușește să-și formeze guvernul în timp util, fiindcă aliații pro-occidentali se bat pe funcții în detrimentul interesului național al țării și în detrimentul menținerii ritmului de apropiere de UE.
Acord preliminar
Liberalii și-au dat acordul pentru formarea unei coaliții de guvernare din care să facă parte cele trei partide pro-europene intrate în Parlamentul Republicii Moldova după alegerile legislative de la 30 noiembrie, a anunțat liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, în urma unei noi runde de negocieri desfășurate ieri chiar la Aeroportul din Chișinău, în sala delegațiilor VIP, cu medierea unor oficiali europeni, informează Jurnal.md și Unimedia, citate de Agerpres.
