Victor Ponta dorește să acapareze o serie de teme tradiționale ale dreptei pentru alegerile prezidențiale. Declarații, dar și inițiative politice sau guvernamentale oferă indicii în acest sens.
Premierul a adoptat noua strategie după ce PSD a obținut sub 40% la europarlamentare, iar PNL și PDL și-au unit forțele. Potrivit unor surse din PSD, acțiunile lui Ponta sunt determinate de consilierii săi, care consideră că nu poate câștiga dacă se adresează doar electoratului social-democrat.
Așa s-ar explica susținerea permanentă pe care Victor Ponta i-a acordat-o fostului președinte liberal, Călin Popescu Tăriceanu. Ponta l-a sprijinit pe Tăriceanu chiar în momente în care a trezit opoziția lui Liviu Dragnea în interiorul PSD. Mai mult, Ponta a făcut o afirmație aparent inexplicabilă, privind posibilitatea de a propune un premier de centru-dreapta, dacă ajunge președinte al României. “Oferta” lui Ponta pare menită să îi aducă puncte la imagine, pentru că este greu de crezut că un partid de dimensiunile PSD ar accepta să renunțe la postul de premier, mai ales după o victorie în alegerile prezidențiale. Tot în același registru se încadrează și reducerea CAS cu 5%, măsură propusă de liberali încă de pe vremea când erau în Guvernul Ponta. De altfel, este interesant că, la întâlnirea de la Cotroceni, ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, i-a cerut președintelui Traian Băsescu să promulge legea, pentru că este un politician de dreapta.
Efectele asupra dreptei
Mai mult, Ponta se prezintă ca un apărător al independenției justiției, temă la care electoratul de dreapta este sensibil. Ponta a afirmat, recent, că la negocierile pentru șefii Parchetelor el a propus-o pe Laura Codruța Kövesi pentru șefia DNA, iar Traian Băsescu s-a opus. În mod semnificativ, Ponta și-a anunțat, oficial, candidatura într-un interviu acordat “Evenimentului Zilei”, publicație de dreapta.
Sociologul Barbu Mateescu consideră că Victor Ponta încearcă să își lase adversarul din zona dreptei fără teme electorale. “Sincer, sunt sceptic în legătură cu șansele lui Victor Ponta de a convinge votanții de dreapta care îi sunt ostili. Cred că toate aceste mișcări au un important rol de marketing pe care îl vom vedea în perioada următoare. Și anume, acela de a decredibiliza campania candidatului dreptei, de a o lipsi de teme”, explică Barbu Mateescu. “Va fi dificil pentru candidatul dreptei să vorbească despre reducerea CAS, pentru că Victor Ponta va putea spune că a încercat reducerea CAS, pentru a sprijini mediul de afaceri”, afirmă Barbu Mateescu. El consideră că unele din temele fluturate de Victor Ponta îi vor fi folositoare în momente punctuale: “Afirmația premierului Victor Ponta privind premierul de centru-dreapta este foarte importantă în acest context. Între turul unu și turul doi va avea nevoie de așa ceva”.
Pe de altă parte, Ponta nu poate fi în avantaj pe anumite zone, oricât de abilă ar fi strategia sa. “Dacă vorbim despre independența justiției îmi vine greu să cred că Victor Ponta poate câștiga la acest capitol, având în vedere că PSD are numeroase antecedente negative în acest domeniu”, susține Barbu Mateescu.
PNL și PDL: Alianța Creștin Liberală pentru prezidențiale
Alianța dintre PNL și PDL se va prezenta în alegerile prezidențiale sub numele de Alianța Creștin-Liberală (ACL), au decis, ieri, liderii celor două partide. „Am analizat cercetările sociologice referitoare la numele pe care ar trebui să-l poarte alianţa electorală dintre PDL şi PNL. El va fi Alianţa Creştin Liberală PNL-PDL”, a precizat Vasile Blaga.Decizia a fost luată în contextul în care PNL și PDL vor fuziona abia după alegerile prezidențiale, de la 1 ianuarie 2015. Candidatul ACL la alegerile prezidențiale va fi desemnat până pe 5 august pe baza a două sondaje de opinie, comandate de fiecare partid. Pentru această poziție se luptă
Klaus Iohannis, desemnat recent drept candidat al PNL, și Cătălin Predoiu, candidatul PDL. “Am convenit să demarăm, în această săptămână, deja sondaje şi de o parte şi de cealaltă, va fi stabilită câte o casă de sondare, aşteptăm rezultatele până cel târziu în 4 august, urmând ca în data de 5 august să anunţăm oficial cine va fi desemnat candidatul Alianţei Creştin Liberale”, a explicat Klaus Iohannis.
Cum se împart posturile
Potrivit unor surse liberale, PDL ar fi acceptat deja varianta Iohannis la Cotroceni, democrat-liberalii urmând să propună premierul, dacă PNL și PDL vor avea majoritate parlamentară. Deocamdată, Cătălin Predoiu pare favorit pentru această funcție, el fiind șeful guvernului din umbră al PDL. De altfel, Klaus Iohannis a recunoscut că PNL și PDL au discutat deja despre ocuparea funcției de premier.
Întrebat dacă în protocol va fi trecut ca un partid să aibă candidatul la preşedinţie şi celălalt candidatul pentru prim-ministru, Iohannis a precizat că, în situaţia în care sunt acum cele două partide, “cineva trebuie să dea prezidenţiabilul şi cineva să dea virtualul candidat ca prim-ministru”. “Noi acum ne concentrăm pe candidatul la preşedinţie, cealaltă chestiune va fi tranşată în protocol, însă nu vom avea campanie internă despre cine va fi candidatul pentru premier”, a adăugat Iohannis.
Monica Macovei și Mihai Răzvan Ungureanu au cerut și ei să fie incluși în sondaje, dar Vasile Blaga a respins această variantă, afirmând că PDL a avut deja alegeri interne, câștigate de Cătălin Predoiu. Ungureanu a dat de înțeles că se va retrage, dar a propus o confruntare televizată între toți candidații dreptei. Monica Macovei a lăsat deschisă posibilitatea de a candida ca independent.
