Principalele partide au scenarii diferite pentru perioada post-Ponta. PSD vrea să păstreze puterea, PNL propune alegeri anticipate. Decizia finală depinde de președintele Klaus Iohannis, care are atributul legal de a desemna candidatul pentru postul de premier. Pentru a ajunge la Palatul Victoria, acesta trebuie votat de Parlament.
Demisia lui Victor Ponta deschide procedurile pentru desemnarea unui nou premier. Președintele Klaus Iohannis, care a primit aseară demisia premierului, va convoca partidele la consultări în cursul acestei săptămâni, după aceea va expune primele concluzii şi opinia sa în ce priveşte demersul ulterior. Potrivit Constituției, președintele propune candidatul pentru postul de premier, care trebuie votat de Parlament. În cursul anului 2015, Klaus Iohannis a afirmat, de mai multe ori, că îl va propune ca premier pe Cătălin Predoiu, sprijinit de PNL. Ieri, partidele și-au pus la punct strategia de negociere, în vederea așteptatei convocări la Cotroceni.
Astfel, liberalii au avansat soluția alegerilor anticipate. „Acesta este mandatul PNL legat de alegerile anticipate și credem că dacă este bunăvoință prin acord politic putem să rezolvăm această criză și situația în care ne aflăm“, a spus copreședintele PNL Alina Gorghiu, la finalul ședinței conducerii liberalilor. La rândul său, copreşedintele PNL Vasile Blaga a afirmat că PNL propune alegeri anticipate pentru că înţelege că asta îşi doresc cetăţenii, nu pentru că opoziţia şi-ar fi retras propunerile făcute de-a lungul timpului de preluare a guvernării (care vizau nominalizarea lui Cătălin Predoiu ca premier – n.r.).
Propunerea pusă pe masă de liberali pare greu de realizat în contextul politic actual. Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Executiv sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului. Pentru a impune un astfel de scenariu PNL ar trebui să aibă majoritate și, nici în acest caz, reușita nu ar fi sigură. Dacă s-ar merge pe varianta respingerii a două propuneri de premier, este foarte probabil ca parlamentarii să voteze a doua propunere, din dorința de a supraviețui în Legislativ până la finalul lui 2016, când sunt programate alegerile la termen. În plus, vechea lege electorală, cea cu sistemul de vot uninominal, nu mai este în vigoare, iar noua lege nu poate fi aplicată până în 2016, prin decizia CCR.
PSD vrea guvernarea
În schimb, social-democrații au anunțat că nu vor alegeri anticipate și vor să rămână la guvernare. Astfel, liderul social-democraților, Liviu Dragnea, a afirmat că actuala coaliție are în continuare majoritate în Parlament și că PSD vrea să își asume guvernarea și îi va înainta președintelui o propunere de premier.
„Am stabilit astăzi că după ce premierul va transmite la Cotroceni demisia şi propunerea ca Duşa să fie premier interimar vom aştepta consultări şi vom merge cu o propunere de premier care să poată întruni majoritatea“, a spus Dragnea la finalul unei întâlniri PSD-UNPR-ALDE. El a refuzat să dea nume şi a spus că propunerea trebuie să ţină cont de dinamica din societate.
“Nu vă pot spune nici un nume acum pentru că vreau să-l propun preşedintelui“, a spus Dragnea. Întrebat dacă premierul trebuie să fie de la PSD, Dragnea a răspuns: “Nu neapărat“. La insistenţele presei, Dragnea a spus că George Maior nu poate fi luat în calcul pentru funcţia de prim-ministru, fiind ambasador în SUA. Pe de altă parte, Dragnea nu a comentat zvonurile potrivit cărora o variantă ar fi Vasile Dâncu, fost ministru al Informațiilor Publice în Guvernul Adrian Năstase.
Anunțul lui Dragnea privind stabilitatea coaliției vine în contradicție cu strategia PSD de a se distanța de UNPR, în condițiile în care majoritatea depinde de cei 60 de parlamentari ai formațiunii conduse de Oprea. Potrivit unor surse social-democrate, problema de imagine creată de asocierea cu UNPR se va rezolva prin racolarea unor parlamentari din partidul condus de Gabriel Oprea. De altfel, Dragnea a anunțat, ieri, că PSD, UNPR și ALDE vor avea delegații separate la Cotroceni.
„PSD va merge singur la Cotroceni, ca fiecare partid, invitaţiile vor fi pentru fiecare partid şi vom merge fiecare partid, nu trebuie neapărat să ne ţinem de mână pentru a discuta. După ce o să vină invitaţia de la Cotroceni, ne vom întâlni cu liderii coaliţiei ca să ne coordonăm discuţiile“, a spus Dragnea.
„Aseară au avut loc cele mai potrivite manifestări de stradă pe care le-am văzut eu. În fine, foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni pentru ca această demisie să se întâmple“, a declarat Klaus Iohannis, președintele României.
UDMR vrea guvern de tehnocrați
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că preşedintele ar trebui să convoace consultări pentru formarea cât mai rapidă a unui nou guvern, precizând că cele mai bune soluţii ar fi un guvern minoritar al opoziţiei sau un guvern de tehnocraţi. Liderul UDMR a precizat că nu crede că actuala coaliţie de guvernare mai poate forma guvernul, pentru că aceasta nu ar fi o soluţie bună pentru societate.
Desemnarea premierului
– Preşedintele Klaus Iohannis are atribuţia de a desemna un prim-ministru interimar, care va asigura funcţionarea Guvernului până în momentul formării noului Guvern. Ponta l-a propus pe Mircea Dușa, ministrul Apărării.
– Preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
– asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
– Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
– După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Mărirea și decăderea generalului UNPR
Gabriel Oprea a anunțat, ieri, că el, personal, nu va mai face parte din nici un guvern, dar că UNPR va intra în negocieri pentru a face parte din noua echipă guvernamentală. Anunțul lui Oprea a venit în condițiile în care atât PSD, cât și PNL evită să se asocieze cu UNPR. Excluși de la masa guvernării și amenințați că vor trebui să meargă pe cont propriu la alegeri, parlamentarii UNPR ar putea să se reorienteze spre PSD sau PNL, pentru a-și asigura supraviețuirea. Nu ar fi o mișcare inedită, având în vedere că majoritatea nu au fost aleși ca parlamentari UNPR, ci au venit din alte partide.
Practic, este o schimbare totală de situație pentru Gabriel Oprea, care în vara acestui an era cel care făcea jocurile politice: PSD dorea să îl păstreze în coaliție, PNL îi făcea curte, încerând să îl atragă la demersul de debarcare a lui Victor Ponta. Marile partide au închis, multă vreme, ochii la problemele lui Oprea, acuzat de plagiat și campion al racolărilor politice. Motivul: Oprea, care are un partid cu 60 de parlamentari, deși a început mandatul cu doar 17, poate înclina balanța majorității în Parlament. Acum, el nu mai este dezirabil nici pentru PSD, nici pentru PNL, partidul său fiind implicat în două scandaluri majore în ultimele două săptămâni, soldate cu moartea a 33 de oameni.
Primul scandal a fost accidentul în care și-a pierdut viața poliţistul Bogdan Gigină, care deschidea coloana oficială a vicepremierului Gabriel Oprea, deși ministrul nu are acest drept, cu excepția unor cazuri excepționale. Oprea a refuzat să își dea demisia, în ciuda solicitării președintelui Klaus Iohannis. În plus, scandalul legat de moartea a 32 de persoane în incendiul de la clubul Colectiv a scos la iveală răspunderea primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, potențialul candidat al UNPR la Primăria Capitalei. Sâmbătă, la o zi de la tragedie, Piedone spunea că nu are ce să-şi reproşeze şi că, din punctul de vedere al primăriei, Clubul Colectiv, aflat în sectorul 4, a funcţionat legal, controalele inspectorilor săi desfăşurându-se înainte de ora 16.30, în cadrul programului de lucru, nu seara şi noaptea, când clubul are activitate. La fel ca șeful său pe linie de partid, Piedone a refuzat mult timp să își dea demisia, și a făcut acest pas, abia ieri, când era, deja prea târziu.
Gabriel Oprea, mai multe coloane oficiale decât Iohannis și Ponta la un loc
Ministrul Gabriel Oprea a avut, în 10 luni, 1.607 deplasări cu coloană oficială, la instituţii publice şi la destinaţii private, în timp ce primul ministru a avut 814 deplasări, iar preşedintele a avut 580 de deplasări, arată procurorii care s-au ocupat de dosarul penal al vicepremierului.
Dosarul privind accidentul din 20 octombrie în care a murit poliţistul Bogdan Gigină, în timp ce însoţea coloana oficială a vicepremierului Gabriel Oprea, a fost declinat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie întrucât se impune efectuarea de cercetări pentru abuz în serviciu privind folosirea coloanelor oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne de către Oprea, potrivit PICCJ.
Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti au arătat, în ordonanţa de declinare, că în urma verificării registrelor de evidenţă a delegaţiilor s-a constatat că, în perioada 2 ianuarie – 21 octombrie, ministrul Afacerilor Interne a avut 1.607 deplasări cu coloană oficială, „atât la instituţii publice, cât şi la destinaţii private“.
Raportat la deplasările cu coloană oficială ale ministrului Gabriel Oprea, preşedintele Klaus Iohannis a avut 580 de deplasări, iar premierul – 814, conform proceselor verbale din 2 noiembrie.
„Faţă de cele expuse mai sus, în cauză se impune efectuarea de cercetări şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin.1 C.p., privitor la modul de constituire şi folosire a coloanelor oficiale ale ministrului Afacerilor Interne. Întrucât beneficiarul deplasărilor în cauză a fost Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“, se mai arată în documentul citat.
Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti au dispus, printr-o ordonanţă din 3 noiembrie, declinarea în favoarea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a cauzei privind accidentul din 20 octombrie, în care şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Gigină, care deschidea coloana oficială a vicepremierului Gabriel Oprea.
„În ordonanţa de declinare s-a reţinut că în cauză se impune efectuarea de cercetări şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 C.p. privitor la modul de constituire şi folosire a coloanelor oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât beneficiarul deplasărilor în cauză a fost ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea“, a arătat PICCJ, într-un comunicat de presă transmis miercuri.
Anchetatorii mai au informaţii că, în seara tragediei, Gabriel Oprea venea de la o unitate militară din Băneasa şi mergea spre locuinţa sa, au precizat sursele citate.
Poliţistul Bogdan Cosmin Gigină (28 de ani) de la Brigada Rutieră a Capitalei a murit pe 20 octombrie, după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă de pe bulevardul Ştirbei Vodă din Capitală, în timp ce asigura deplasarea coloanei oficiale a ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.
Vicepremierul Gabriel Oprea a declarat că nu a beneficiat de servicii în plus față de alți miniștri de Interne și că în întreaga sa activitate nu a încălcat niciodată legea.
