Senatorul PNL Crin Antonescu consideră că Marian Munteanu ar trebui să facă cunoscut bucureștenilor proiectul pe care „îl oferă”, în calitate de candidat la Primăria Capitalei, dincolo de „discuţii istorice sau pseudo-istorice” despre fapte petrecute în urmă cu peste 20 de ani, informează Agerpres.
„Este o desemnare, este o candidatură, este un om, o personalitate, în legătură cu care eu, aşa cum constat, am neplăcerea să văd că nu stă nimeni sa asculte sau nu vine nimeni să-l întrebe ce este esenţial: proiectul pe care domnia sa îl oferă bucureştenilor. Şi se fac tot felul de discuţii istorice sau mai degrabă pseudo-istorice despre chestiuni de acum 20-25 de ani. Cred că este foarte important de cunoscut proiectul acestui om care, place sau nu place unora, este unul dintre personajele importante ale României postcomuniste”, a declarat Crin Antonescu la Senat.
El a precizat că l-a întâlnit o singură dată pe Marian Munteanu, în urmă cu aproximativ 15 ani.
„L-am urmărit, aşa cum l-au urmărit toţi contemporanii, din prezenţe mediatice, atâtea câte au fost. Pentru mine, figura sa este legată de un timp şi de un loc care sunt esenţiale, vitale – Piaţa Universităţii, 1990. În sensul acesta, încerc o anumită emoţie pozitivă văzându-l revenit în activitatea politică. Esenţial, însă, pentru a-l vota, pentru a susţine sau pentru a avea încredere într-un proiect politic ‘Marian Munteanu’ este programul pe care domnia sa acum îl produce”, a menţionat fostul preşedinte al PNL.
Totodată, senatorul PNL a mai declarat că există o asemănare pe fond între candidaturile lui Klaus Iohannis şi Marian Munteanu, în sensul în care ambii erau personalităţi nonpolitice la momentul înscrierii în cursa electorală, iar aceasta a generat campanii „aproape isterice”. În opinia lui Crin Antonescu, delimitarea Preşedinţiei faţă de candidatura lui Munteanu la Primăria Capitalei este un lucru normal.
„E un fapt normal. S-a discutat cred vreo 48 de ore foarte intens că preşedintele a impus acest candidat şi, de vreme ce n-a fost aşa, era normal ca preşedintele să o spună. Nu interpretez această precizare pe care Preşedinţia a făcut-o, în sensul unei situaţii de a nu fi de acord cu candidatura. În fond, nu e treaba preşedintelui”, a arătat Antonescu, care a menţionat că nu a mai discutat cu Iohannis.
El nu crede nici în ipoteza conform căreia Munteanu ar fi fost impus din afara PNL, de exemplu, de servicii.
„Nu cred în această ipoteză, pentru că, dacă ar fi să cred o asemenea ipoteză pe care probabil mulţi o cred, atunci chiar ar însemna să constat că nu există Partid Naţional Liberal şi chiar să nu mai am unde să fiu membru. Pentru că unui partid serios, aşa cum totuşi continui să pretind că PNL este, nimeni nu-i poate impune un candidat, pot fi sugestii, pot fi propuneri, dar nimeni nu-i poate impune un candidat. Şi, de altfel, foarte sincer, chiar nu cred pentru că, gândiţi-vă că aici avem o succesiune de întâmplări – candidatura şi renunţarea la candidatură a domnului Buşoi, candidatura şi, mă rog, împrejurările în care s-a retras domnul Orban. Dacă cineva ar fi dorit să convingă PNL, să impună PNL-ului candidatul Marian Munteanu, probabil că o făcea de la început”, a argumentat fostul lider al PNL.
Antonescu a menţionat că nu comentează desemnarea candidatului PNL, dar a arătat că partidul a procedat „greşit” atunci când s-a pus problema legii alegerilor locale. „Şi dacă suntem acum în situaţia de a discuta de alegeri pentru primari într-un singur tur, ceea ce este profund nepotrivit, asta e şi vina PNL-ului. Sunt lucruri pe care cred că puteau să le facă altfel”, a spus el.
Potrivit acestuia, important este ceea uneşte în această campanie partidul şi candidatul.
Marian Munteanu a fost desemnat, marţi, candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei, după anunţul spectaculos făcut de Ludovic Orban de retragere din cursă, în urma audierii la DNA, care a dispus cercetarea sa penală sub control judiciar. Astfel, înțelegerea a prevăzut că partidul îi va sprijini candidatura la PMB, iar Munteanu să se înscrie în partid. Vineri, el și-a depus adeziunea la PNL, la organizația Sectorului 1.
Citește și: Marian Munteanu dezvăluie când şi de ce s-a întâlnit cu preşedintele Iohannis
Munteanu a fost contestat de mai multe ONG-uri, care au cerut PNL să îi retragă candidatura pentru PMB, pe motiv că nominalizarea reprezintă „o ofensă adusă valorilor democratice ale societății în care trăim”.
Astfel, reprezentanții mai multor organizații precum: IPP, Societatea Academică din România, Centrul FILIA, Romani Criss – Centrul Romilor pentru Interventie Socială și Studii, Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, ACCEPT, Euroregional Center for Public Initiatives și Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi au precizat că Marian Munteanu „a avut și are simpatii pentru curente de orientare fascistă, de care nu s-a dezis niciodată” și că „promovează un discurs bazat pe elemente ortodox-fundamentaliste, incompatibil cu valori democratice si chiar constituționale”.
În replică, liberalii i-au luat apărarea, susținând că nu există probe care să ateste că Marian Munteanu ar fi „apropiat de extrema dreaptă”. Ei au solicitat celor care întrețin acest discurs „plin de neadevăr” să aducă probe „care ar putea, eventual, să susțină acuzele pe care i le aduc domniile lor”. Mai mult, PNL a amintit de implicarea lui Munteanu în Revoluția din decembrie 1989.
Citește și: Marian Munteanu le răspunde celor care îl acuză că e LEGIONAR
Totodată, presa a scris în mai multe rânduri și despre posibile legături de afaceri între Marian Munteanu și fostul șef al SRI, Virgil Măgureanu. Munteanu el a respins acuzațiile. „Eu nu am fost sprijinit de Virgil Măgureanu, ci am avut atunci o discuție cu mai multe partide. El nu m-a sprijinit și minte că așa e în fișa postului lui. De 7-8 ani de zile nu am mai vorbit deloc cu Măgureanu”, a declarat Munteanu la Antena 3.
Între 1992 și 1995, Munteanu a condus organizația Mișcarea pentru România, mișcare care a preluat idealuri legionare. În 2000, Alianța Națională (PUNR-PNR, partidul înființat de Virigil Măgureanu) l-a desemnat candidat pentru președinție. A acceptat dar, ulterior, s-a retras.
În Proclamația Alianței Noastre, publicată în urmă cu trei săptămâni, Munteanu propune „blocarea oricăror tentative politico-administrative de a modifica, prin diferite forme de constrângere, actualul profil – etnic, cultural sau religios – al României“.
În vârstă de 54 de ani, Marian Teofan Dragoş Munteanu este de profesie etnolog. El este cunoscut de public ca un activist civic român contemporan, membru al rezistenţei împotriva dictaturii comuniste, fiind unul dintre reprezentanţii marcanţi ai mişcărilor pentru drepturi civile şi instaurare a democraţiei în România (1989-1991), lider al demonstraţiei studenţeşti din Piaţa Universităţii, 1990. În anii 1988-1989 a fost arestat şi interogat în mai multe rânduri, fiind învinuit de „propagandă creştină, ostilă ideologiei marxist-leniniste“, principala acuzaţie fiind aceea de discipol al gânditorului Petre Ţuţea. În pofida presiunilor şi ameninţărilor, a refuzat să colaboreze cu securitatea.
Citește și: Noi atacuri la adresa candidatului PNL la Primăria Capitalei, Marian Munteanu
